Angajatii se tem sa-si ia concediu pentru a nu fi disponibilizati

Nici in SUA si nici in UE, cand vine vorba despre locul de munca, nu se mai  poate vorbi despre program lejer. Totusi, "in SUA si in celelalte state ale UE, daca cerintele jobului sunt satisfacute de catre angajat intr-un interval mai scurt de timp, de multe ori nu se incarca suplimentar angajatul pe sistemul romanesc «norma creste doar pentru cel care o indeplineste", a declarat pentru "Curentul" Marius Girlea, general manager jobsin.ro si membru HR Club.

Si daca salariatii companiilor private trebuie sa fie "model", acelasi lucru se intampla, in sistemul bugetar, in SUA si in celelalte tari ale UE. Potrivit lui Girlea, "in UE, un bugetar prins ca «triseaza» in exercitiul functiunii nu va mai prinde niciodata un job la stat. Germania, spre exemplu, este «neinduratoare» in aplicarea acestui principiu. Spre deosebire de locuitorii SUA, multi dintre locuitorii UE isi doresc ca angajatorul lor sa fie statul, cu alte cuvinte sa lucreze in sistemul bugetar. "Siguranta jobului la stat a facut ca statul sa fie cel mai dorit angajator, in special in UE si mai putin in SUA", a explicat Girlea. In ceea ce priveste concediile de odihna, Romania nu este singura tara din UE in care salariatii, indeosebi din sectorul privat, se tem sa-si ia concediu de odihna. "Si in alte state, in sectoarele cu fluctuatii mari de personal, angajatilor le este teama sa-si ia concediu de odihna gandindu-se sa nu fie, ulterior, disponibilizati. Si mai mult aceasta teama se intalneste in SUA decat in UE", a precizat Girlea.

Astfel, s-a ajuns in situatia ca salariatii sa-si ia, intr-un an, concediu de odihna pe bucati, mai ales in perioadele de timp in care activitatea este redusa. Cat despre zilele libere "de la stat", in UE, tara noastra este la coada.

Pe de alta parte, Girlea nu crede ca exista vreun angajator care "sa isi propuna sa aiba angajati obositi, stresati din cauza efortului la care sunt supusi la locul de munca. In opinia sa, "angajatul model este cel care aduce companiei plus de valoare corespunzator maximului capacitatilor sale. Eficienta in munca are un varf de valoare, sau un platou, dupa care, la un ritm crescut de efort, apare scaderea performantei si chiar afectarea starii de sanatate".

Curentul