Cum s-a risipit cresterea economica a Romaniei pe manele si limuzine

"Ca sa va spun sa intelegeti mai bine: am innebunit. Pe cuvantul meu, nu mai eram eu. Credeam ca sunt cine stie ce om. Patriciu eram. Dom'ne, bine a venit criza asta, de ne-a trezit la realitate, ca nu mai stiam notiunea banului", explica Lilak, un samsar imobiliar din Voluntari, febra anilor 2007-2008.

Sute de someri sau lucratori necalificati, oameni fara scoala din comunele din jurul Bucurestiului s-au imbogatit din intermedierea tranzactiilor imobiliare. Intre 2007 si 2008, perioada de maxima crestere economica a Romaniei, "pontagiii" (vanzatorii de ponturi) au pus la saltea sute de mii de euro, unii chiar milioane, bani pe care i-au cheltuit cu aceeasi usurinta pe distractii costisitoare si un stil de viata grandoman. Cele mai multe dintre aceste averi s-au topit astfel la fel de usor cum au fost facute.

Fara multa carte in spate, dar cu un talent innascut pentru a imbrobodi proprietarii de terenuri si potentialii cumparatori, Lilak castiga in urma cu trei ani pana la 100.000 de euro pe luna, mai mult decat orice presedinte de multinationala din Romania. Samsarul din Voluntari ne-a explicat secretul din spatele succesului sau: "Daca tu esti imbracat prost, cu o masina foarte proasta, cu un vocabular prost de taran, nu stii sa dialoghezi cu un om intr-un stil mai smechereste, mai vulgar, cum vorbeste Becali, nu vinzi scump terenul. Ai luat o toala pe tine, o masina buna, un telefon bun, un ceas bun pe mana, acelasi cumparator ia altfel de la tine terenu'. Automat ii creste pretu'". In vremurile bune, maruntelul Lilak isi facea aparitia pe camp intr-un Mercedes S Classe 400 CDI, purtand pe nas ochelari de soare, pe mana un ceas Rolex din aur de 10.000 de euro, si incaltat cu pantofi "numai de la Raffaelli, de 1000 lei perechea".

Samsarul povesteste ca era in permanenta vigilent ca sa nu-i scape nimic: "Trebuia sa tin in casa minim 100.000 euro cash pentru ca la orice ora din zi si din noapte cadea cate o combinatie, cum ii spunem noi, si trebuia sa ai cash. Ii tineam intr-o punga in sifonier".

Integral in Romania Libera