Rostogolirea creditelor, o iluzie

Andrei Cionca: Politicile de reesalonare a creditelor sunt iluzorii

Bancile trebuie sa isi asume pierderi si sa ia in calcul conversia datoriilor in actiuni 

BNR incurajeaza institutiile de credit sa intre in actionariatul companiilor debitoare cu probleme si sa se implice in managementul acestora

Finantatorii ar trebui sa opteze in mai multe cazuri pentru dobandirea de participatii la companiile debitoare in contul creditelor cu probleme si sa se implice activ in restructurarea si managementul acestora, este concluzia la care s-a ajuns ieri in cadrul intalnirii de ieri din seria Colocviilor juridice ale Bancii Nationale a Romaniei. Andrei Cionca, managing partner al Casei de Insolventa Transilvania, a declarat cu acest prilej ca majoritatea creditorilor prefera in momentul de fata solutia reesalonarii imprumuturilor restante ca fiind cea mai comoda. Aceasta varianta este insa "iluzorie" intrucat este greu de crezut ca o companie care a adus constant pierderi va reusi sa se redreseze pe un termen de trei ani sau chiar mai extins, de 10 ani, astfel incat sa genereze veniturile necesare rambursarii creditelor. Avantajul acestei solutii poate fi adus in discutie doar in varianta ipotetica in care societatea reuseste sa isi revina, insa pentru ca acest lucru sa se intample presupune un proces de restructurare. Acest demers se loveste insa de impasul alegerii si motivarii managementului care sa duca pana la capat un asemenea plan.

O alta solutie, mai pragmatica, este aceea a acceptarii pierderilor de catre creditori. Acestia accepta un "hair-cut", iar balanta contabila a companiei se imbunatateste printr-o echilibrare a activelor cu pasivul. In aceasta varianta nu castiga nimeni, marele dezavantaj al creditorilor fiind acela de a li se taia din capitalul imprumutat. Este si motivul pentru care exista o opozitie majora din partea lor, perspectiva asumarii pierderilor fiind agravata de neincrederea in evaluatorii judiciari sau cei alesi de companie in cadrul procesului de insolventa. In general, acesta este insotit de contestare juridica care amana rezolvarea timp de doi ani, rastimp in care incertitudinile legate de companie deterioreaza indicatorii acesteia.

Continuarea in Curierul National