Curtea Constitutionala discuta miercuri legea privind comasarea alegerilor

Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) reia, miercuri, pentru a treia oara, discutarea sesizarii Uniunii Social Liberale (USL) prin care se contesta Legea privind comasarea alegerilor parlamentare cu cele locale.

Pe 18 ianuarie, CCR a amanat dezbaterile pe motiv ca trebuie sa ceara Guvernului detalii privind impactul financiar al aplicarii acestei legi, respectiv daca se economisesc 20 de milioane euro prin comasarea alegerilor. 

Sesizarea a fost depusa la CCR pe 22 decembrie 2011. 

"Prin legea pentru comasarea alegerilor se incalca articolul 1 din Constitutie privind separarea puterilor in stat, articolul 11 legat de respectarea tratatelor internationale - respectiv Codul bunelor practici in materie electorala, dar si articolele 15, 36, 37, 124 si 126 referitoare la prelungirea mandatelor primarilor, consilierilor si presedintilor de consilii", declara in decembrie 2011 liderul deputatilor social-democrati, Mircea Dusa. 

Tot atunci Partidul Social Democrat (PSD) emitea un comunicat de presa in care avertiza ca respingerea motiunii de cenzura, prin obligarea parlamentarilor Puterii sa nu participe la vot, nu face decat sa mentina Romania pe calea derapajului autoritarist pe care a intrat in ultimii ani. 

''O analiza corecta ar trebui sa duca, in mod normal, la respingerea legii de catre Curtea Constitutionala, institutie careia ii cerem, macar acum, o atitudine de respect fata de lege si democratie. Astazi, 22 Decembrie 2011, prin respingerea motiunii de cenzura, actuala Putere a calcat in picioarele principiile si idealurile pentru care s-a luptat la Revolutia din 1989. Atunci, romanii au cerut dreptul de a-si decide soarta prin vot, au cerut pluralism politic, au cerut libertatea. Astazi, PDL si aliatii sai au decis ca oamenii pot sa voteze doar cand decide puterea politica, nu cand o cer actele constitutive ale unui stat care se pretinde democratic'', se explica in comunicatul citat. 

USL considera ca, in conditiile in care presedintele statului isi permite sa sustina ca ''stabilitatea'' - ''adica mentinerea puterii'' - este mai importanta decat democratia, ''este clar ca Romania se situeaza deplin in afara valorilor Uniunii Europene''. 

Guvernul si-a angajat raspunderea, in decembrie 2011, in fata Parlamentului, pentru proiectul de lege privind organizarea alegerilor parlamentare si locale din anul 2012 in aceeasi zi si pentru proiectul de lege privind promovarea magistratilor la Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) si Parchetul de pe langa ICCJ. 

Parlamentarii au transmis 18 amendamente la primul proiect de lege, iar Guvernul a acceptat patru. 

De asemenea, printr-un amendament depus de deputatul PDL Mircea Toader se instituie obligativitatea ca presedintii birourilor electorale comunale, orasenesti si municipale, precum si loctiitorii lor sa fie juristi neafiliati politic si care sa nu fie rude, pana la gradul IV, cu vreunul dintre candidati. 

O alta propunere, facuta de PNL si acceptata de Guvern, prevede ca birourile electorale ale sectiilor de votare sunt formate dintr-un numar impar de membri, pentru a putea transa deciziile. 

In proiectul propus initial de Guvern, birourile electorale aveau un presedinte, un loctiitor si cel mult sase reprezentanti propusi de partide, dar prin amendare se adauga inca un membru. 

Guvernul a motivat necesitatea comasarii alegerilor prin faptul ca astfel s-ar evita derapajele electorale din anul 2012. Proiectul de lege nu prevede si reducerea numarului de parlamentari. 

Data alegerilor comasate se va stabili prin hotarare de guvern. 

Sursa: AGERPRES