THE ECONOMIST: Noul nazism european, sau primatul culturii nationale

Partidele de extrema dreapta nu exceleaza la economie si nu au niciun leac pentru criza. Totusi, devin tot mai populare in intreaga Europa.

«Oferim alimente produse in Grecia, dar numai cetatenilor greci!" Ilias Kassidiaris, purtatorul de cuvant al partidului Zori Aurii, rostea decis aceasta fraza pe 1 august, in fata unei cozi de sute de oameni prost-imbracati, majoritar in varsta, asteptand un pachet cu ajutoare alimentare in fata Pietei Syntagma. O baricada de tineri, fete si baieti, purtand tricourile negre pentru care este cunoscut partidul de extrema dreapta, le verificau buletinele, apoi le dadeau cate o punga de plastic cu fructe, legume si paste. Zori Aurii este ultimul dintr-un sir de partide europene de extrema dreapta care se bucura de un sprijin popular crescand. La alegerile legislative din iunie, a castigat 6,9% din voturi si 18 locuri in parlament. Chiar daca Nikos Michaloliakos, fondator si presedinte al formatiunii, insista ca nu are nimic in comun cu gruparile neonaziste, logo-ul partidului  sau aduce izbitor cu o svastica, iar salutul pe care i-l adreseaza membrii de fiecare data cand urca pe podium este acelasi cu cel cu care era omagiat Hitler. Electoratul Zorilor Aurii este format majoritar din cadre politienesti, tineri neadaptati si locuitori in varsta ai cartierelor periculoase din marile orase. Acestia au fost atrasi de donatiile alimentare si de alte propuneri sociale seducatoare; pe de alta parte, pornirile rasiste si antisemite afisate pe fata de formatiunea lui Michaloliakos ii ingrozesc pe multi greci. "Vorbim de un partid format din elemente huliganice, cu conexiuni importante in lumea interlopa", spune Yiannis Boutaris, primarul din Salonic, criticat recent de Zori Aurii pentru ca a acceptat sa gazduiasca prima parada gay din istoria orasului.

In apararea culturii, nu a buzunarelor

La prima vedere, criza economica si masurile dure de austeritate din zona euro ar putea explica, singure, ascensiunea miscarilor anti-imigratie din Grecia, Olanda, Ungaria, Finlanda si alte state UE. Pe de alta parte, Matthew Goodwin, specialist in extrema dreapta la Universitatea din Nottingham, crede ca trebuie sa fie mult mai mult de-atat. "Adica votam cu nazistii pentru ca Europa e la ananghie? Prostii", spune autoritar. Și apreciaza ca, pur si simplu, preocuparile privind disiparea culturii si identitatii nationale sunt mult mai importante in mentalul colectiv decat grijile materiale. Iar potentialul ridicarii formatiunilor xenofobe este la fel de ridicat in intreaga Europa, fie ca ne referim la un stat cu rating AAA, cum este Olanda, fie la unul cvasifalit, cum este Grecia. "In momentul acesta, pentru a struni sentimentele nationaliste, este de ajuns ca liderii acestor partide sa aiba ceva in cap", spune domnul Goodwin.

Frontul National din Franta si Partidul Libertatii din Olanda au stiut sa exploateze ca la carte ostilitatea populatiei fata de imigranti. In paralel, partidele traditionale se straduie sa-si convinga votantii ca inteleg teama oamenilor in fata globalizarii si neincrederea lor fata de elitele societatii. Asta, in timp ce Partidul Libertatii (PVV), una dintre cele mai xenofobe grupari aparute vreodata pe continent, pretinde ca ideologia sa isi regaseste radacinile in Iluminism, asa ca trebuie s-o apere cu toate puterile de invazia culturala a intrusilor externi.

La alegerile din 2010, PVV (care luase nastere cu doar cinci ani mai devreme) a reusit sa se impuna ca al treilea partid olandez folosindu-se de o platforma politica anti-Islam. Liderul formatiunii, Geert Wilders, a numit Islamul o religie de mana a doua si a cerut public interzicerea Coranului. Paradoxal, in acelasi timp, domnul Wilders si-a format o imagine de aparator al egalitatii intre sexe si a drepturilor homosexualilor. De altfel, este unul dintre cei mai infocati suporteri ai Israelului, ceea ce da un plus de credibilitate virulentei sale anti-arabe. 

Integral in Capital.ro.