Bruxellesul preseaza Romania sa isi rezolve problema legata de gropile de gunoi

Gropi de gunoi improvizate la marginea unor sate, campuri intregi acoperite cu deseuri menajere: acesta era, nu cu mult in urma, peisajul obisnuit al lumii rurale in care traiesc jumatate din cele 20 de milioane de romani. Tranzitia haotica pe care a cunoscut-o Romania in anii 1990, dupa caderea dictaturii comuniste, a impiedicat tara sa puna pe picioare o strategie pentru gestionarea deseurilor, scrie luni Le Monde.

Numai in anul 2000, cand Bucurestiul a demarat negocierile de aderare la Uniunea Europeana, guvernul a inceput sa reflecteze asupra unei politici privind gunoaiele care sa respecte normele europene. 

Sarcina se dovedeste insa a fi dificila. Tara ramane cel mai slab elev al Uniunii la acest capitol. Potrivit statisticilor europene publicate in martie, Romania nu recicla, in 2011, decat 1% din deseurile sale menajere, restul ajungand in gropile de gunoi. Si aceasta in contextul in care UE le-a fixat statelor sale membre obiectivul de reciclare a deseurilor lor menajere in proportie de 50% la orizontul lui 2020. 

La 19 martie, la Bruxelles, Romania a participat la un seminar vizand ajutarea tarilor cel mai putin performante in materie de gestionare a deseurilor in a-si optimiza politicile cu ajutorul unor foi de parcurs personalizate. 

Romania, ultima tara care s-a alaturat UE alaturi de Bulgaria in 2007, a ramas mult in urma. Intr-o intelegere cu Comisia Europeana, Bucurestiul fixa drept limita data de 16 iulie 2009 pentru inchiderea a 78 de gropi de gunoi aflate in apropierea unor orase importante si a 7.068 de mici gropi de gunoi improvizate in sate. 'Doar 19 gropi de gunoi au fost inchise in zonele urbane, iar 59 continua sa functioneze de o maniera ilegala', recunostea, dupa expirarea termenului, fostului ministru al mediului din acea vreme Nicolae Nemirschi. 'In mediul rural, doar 1.304 de gropi de gunoi au fost inchise, in timp ce 5.764 continua sa functioneze in ilegalitate', adauga el. 

In prezent, guvernul actual promite sa implementeze o noua strategie pentru a gasi solutii pentru aceasta problema pe care Comisia Europeana nu inceteaza sa o invoce. 'Una dintre cele mai mari provocari ale Romaniei o reprezinta gestionarea deseurilor', a recunoscut Elena Dumitru, secretar de stat la Ministerul Mediului. 'Aceasta problema nu vizeaza numai protejarea mediului, ci este vorba despre de sanatatea oamenilor', a subliniat dna Dumitru. 

Potrivit Le Monde, autoritatile de la Bucuresti au luat taurul de coarne la presiunea Comisiei Europene. Bruxellesul a somat Romania sa se puna in conformitate cu obiectivele comunitare in mai multe randuri. Tara urmeaza sa beneficieze, in cadrul bugetului 2014-2020, de o finantare europeana de 1,3 miliarde de euro pentru a finaliza proiecte de gestionare a deseurilor. 

Sursa: AGERPRES.