IMM-urile romanesti in stare critica dupa primul val de criza

Fundatia Post-Privatizare (FPP) lanseaza astazi Raportul FPP privind sectorul IMM din Romania, editia 2013. Aflat la cea de-a treia editie, raportul isi propune sa analizeze evolutiile din ultimii doi ani ale IMM-urilor din Romania, inclusiv prin compararea cu indicatorii corespunzatori din Uniunea Europeana, sa evalueze performantele economice si financiare ale acestora, disparitatile regionale, accesul la surse de finantare, dar, cel mai important, sa determine care este starea actuala a sectorului IMM raportat la performantele dinaintea crizei economice, sa traga concluzii si sa propuna modele de bune practici.

Evaluarea se bazeaza pe indicatorii de bilant anual al intreprinderilor furnizati de Registrul Comertului, pe statisticile structurale produse de Institutul National de Statistica si pe alte studii relevante publicate de autoritatile romane sau de institutii internationale prestigioase, precum Comisia Europeana sau Banca Mondiala.

"Motivul pentru care am initiat acest raport este simplu: nu poti incerca rezolvarea problemei decat daca ii cunosti toate premisele. Si exact asta ne propunem prin realizarea acestei lucrari - sa evaluam, prin metode cantitative si obiective de prelucrare si interpretare a datelor statistice, evolutia sectorului IMM, sa tragem concluzii in urma acestei evaluari si sa propunem solutii la problemele care se ridica” declara Peter Barta, CEO FPP.

Sunt semne de redresare in urma crizei, dar multe dintre IMM-urile romanesti inca agonizeaza

Concluzia principala care se desprinde din Raportului FPP privind sectorul IMM din Romania, editia 2013 este ca, desi in ultimii ani situatia IMM-urilor din Romania s-a imbunatatit, performantele acestora sunt departe de a atinge varful de glorie dinaintea crizei. Datele analizate in cadrul raportului, chiar daca indica o usoara revenire in zona pozitiva a principalilor  indicatori, ne arata ca IMM-urile din Romania se afla intr-un moment de rascruce, cu o stabilitate fragila care se manifesta diferentiat la nivelul claselor de marime si al sectoarelor de activitate economica sau de la o regiune la alta. 

Criza generalizata care a fortat intreprinderile romanesti sa evolueze intr-un mediu economic neprietenos, caracterizat de dezechilibre structurale, de instabilitatea regimului fiscal si de un sistem bancar reticent la creditarea firmelor mici a lasat urme adanci, care vor avea efecte pe termen lung.

IMM-urile romanesti, insuficient pregatite pentru a concura cu succes pe piata unica europeana

Dupa cinci ani de la integrarea in Uniunea Europeana si sub spectrul consecintelor crizei mondiale, radiografia de ansamblu a intreprinderilor mici si mijlocii scoate in evidenta o serie de vulnerabilitati ale IMM-urilor din Romania. Astfel, valorile cantitative si tendintele de evolutie pentru indicatorii demografici si cei de performanta ce caracterizeaza IMM-urile sunt ingrijoratoare. 

Sectorul IMM din Romania nu este unul solid si competitiv, baza de intreprinderi nefiind consolidata, nici ca numar si nici din punct de vedere al capacitatii tehnologice. Evaluarea Comisiei Europene privind gradul de inovare in IMM evidentiaza minusurile Romaniei si sub acest aspect. Germania este tara cu cea mai inalta pondere de intreprinderi inovatoare, respectiv de 80%, in timp ce procentele cele mai mici ale IMM-urilor inovatoare se inregistreaza in economiile din estul Europei: Letonia, Polonia, Ungaria, Lituania, Bulgaria si Romania. 

Mai mult, Romania are un numar prea mic de intreprinderi, care se traduce intr-o densitate scazuta a IMM-urilor, respectiv de numai 23 de IMM-uri/1000 de locuitori, reprezentand 56% din media europeana de 41 de IMM-uri/1000 de locuitori. Iar productivitatea si profitabilitatea IMM-urilor care prezinta tendinte opuse la nivelul aceleiasi clase sau sector dezvaluie situatia precara a intreprinderilor mici si mijlocii din Romania, sub aspectul eficientei si competitivitatii lor.  

Noii antreprenori, interesati de comert si agricultura si in numar mare bucuresteni

Cele mai multe afaceri initiate in 2012 au fost in Comert (29.2%) si in Agricultura (16.5%). In ultimii ani se observa o atractivitate a intreprinzatorilor romani pentru agricultura, explicabila prin potentialul resurselor interne al pietei de desfacere, dar si datorita politicilor guvernamentale de sprijin si sustinerii financiare consistente. Astfel, intreprinderile cu activitate in agricultura se configureaza ca un segment stabil sub toti parametrii, chiar daca la valori nesatisfacatoare fata de potentialul existent, fiind singurul grup de firme cu  evolutie constant pozitiva pe termen mediu.  

In schimb, distributia teritoriala a noilor inmatriculari de agenti economici in anul 2012 difera de la un numar maxim in regiunile Bucuresti-Ilfov si Nord-Vest, respectiv de 18% si 16%, din totalul pe tara, la cele mai scazute niveluri in regiunile Vest si Sud-Vest Oltenia, cu procente egale de 10%.

Se poate spune ca Municipiul Bucuresti este "leaganul” celor mai multe initiative antreprenoriale, avand un numar de 19.000 din totalul de 125.603 de noi inmatriculari in 2012. 

IMM-urile raman principalul "angajator”

La fel ca in intreaga Europa, sectorul IMM din Romania este principalul furnizor al locurilor de munca, angajand aproximativ doua treimi din numarul total de salariati din economie.  

Cei mai multi dintre acestia lucreaza in Servicii (30%) si Comert (27,2%).  Totodata, se remarca contributia IMM-urilor din Industria prelucratoare la crearea locurilor de munca care angajeaza aproape 27% din numarul total de salariati, desi detine numai 10% din numarul de firme.

Clasa intreprinderilor mici isi consolideaza pozitia de lider intre IMM-urile din Romania, avand cel mai mare aport la crearea si mentinerea locurilor de munca si cea mai buna evolutie 2010-2011 sub aspectul fortei de munca, in majoritatea sectoarelor economice.

Desi peste 372.000 de locuri de munca create de IMM-uri au fost desfiintate intre 2008 si 2011, numarul mediu de salariati in sectorul IMM, conform raportarilor bilantiere la 31.12.2011, era de peste de 2.524.290, in crestere cu 4,1% fata de anul precedent. Prin urmare, promovarea unei culturi antreprenoriale la nivelul intregii societati care sa dezvolte o clasa consolidata de intreprinzatori reprezinta motorul cresterii economice, atat la nivel european, cat si in Romania. Sustinerea acestui proces se face atat prin facilitarea accesului IMM-urilor la sursele de finantare, cat si prin sustinerea unei educatii antreprenoriale structurate.

Raportul FPP privind sectorul IMM din Romania, editia 2013 este disponibil aici.