Drepturile de proprietate intelectuala ca sursa de capital

• Companiile ar putea avea la indemana o sursa importanta de capital neexploatat - drepturile de proprietate intelectuala (IP)
• Noi moduri de a folosi IP ca pe o sursa de capital includ folosirea lor ca garantie pentru obtinerea de finantare
• Evaluarea IP poate fi un proces dificil: - trei abordari cheie pentru evaluare sunt metoda prin cost, cea bazata pe piata si cea bazata pe venituri

La nivel mondial, drepturile de proprietate intelectuala devin o sursa din ce in ce mai importanta de venit pentru companii, pe masura ce acestea incearca sa se recapitalizeze si sa optimizeze capitalul de care dispun deja. De aceea, e important ca firmele romanesti sa constientizeze cat mai repede potentialul utilizarii acestor drepturi. Mii de companii din intreaga lume s-ar putea afla in posesia acestei surse de capital pe care nu o folosesc si de care, in unele cazuri, nici macar nu sunt constiente. Simon Pearson, Lead Advisory Partner la EY, afirma ca mari corporatii pierd adesea din vedere proprietatea intelectuala: "Am vazut cazuri in care pana la 65% din proprietatea intelectuala nu este exploatata”.

Portofolii IP substantiale au fost si sunt in proces de a fi vandute in ultimii ani. De exemplu, Nortel Networks a intrat in procedura de protectie a creditorilor in America de Nord si Europa in 2009 si, ulterior, a vandut treptat afacerile sale globale. In urma acestor tranzactii, Nortel a fost capabil sa comercializeze portofoliul de brevete intr-o tranzactie separata, pentru suma de 4,5 miliarde de USD.

Mai recent, in aprilie 2012, Microsoft a cumparat 800 de brevete de la AOL pentru mai mult de 1 miliard de USD. O luna mai tarziu, Google a achizitionat Motorola Mobility - cu cele 17.000 de brevete ale sale - pentru 12,5 miliarde de USD, in incercarea de a proteja sistemele de operare mobile Android fata de concurenta.

Potentialul de valorificare a drepturilor de proprietate intelectuala nu exista doar in sectorul de inalta tehnologie

Potentialul de a valorifica IP-ul nu este valabil doar in cazul firmelor high-tech, cu un portofoliu de brevete standard (standard essential patents), ce protejeaza inventiile care trebuie sa se conformeze unui anumit standard tehnic. Aceste drepturi sunt potential valoroase intr-o gama foarte larga de domenii, de la mari corporatii farmaceutice, pana in zona de entertainment si timp liber.

Licentierea si comercializarea de materiale cu drepturi de autor, de exemplu, are potentialul de a atrage venituri de milioane de dolari. "Disney a generat in 2011 venituri din vanzarea cu amanuntul de produse licentiate in valoare de 37 miliarde de USD”, subliniaza Tom Phillips, editor al Intellectual Property Magazine. "Este bine cunoscut faptul ca Disney este un aparator eficient al proprietatii sale intelectuale”. 

Utilizarea drepturilor intelectuale

Chiar si companiile care si-au exploatat constant IP-ul pot trece cu vederea noile metode de a folosi proprietatea intelectuala ca pe o sursa de capital. Acestea includ, de exemplu, folosirea IP-ului ca garantie pentru finantare. Compania Alcatel-Lucent a folosit aceasta abordare in luna decembrie a anului trecut, pentru a asigura partial un pachet de refinantare de 2.1 miliarde de Euro (2,7 miliarde de USD). IP-ul folosit in refinantare includea, printre altele, drepturile companiei in unele brevete ale filialei sale americane, Bell Labs.

Insa metodele prin care IP-ul poate fi folosit drept capital par a fi limitate doar de imaginatia finantistilor si de regulile impuse de autoritati. De exemplu, Pearson mentioneaza o afacere de prelucrare a alimentelor, care a descoperit o modalitate de a extrage materiale organice iar acum incearca sa licentieze aceasta tehnologie si in alte sectoare.

Cum monetizezi drepturile de proprietate intelectuala?

De unde incepi cand vrei sa valorifici IP-ul? "Atunci cand o companie doreste sa obtina mai multe beneficii comerciale de pe urma IP-ului sau, trebuie mai intai sa puna la punct un proces sistematizat prin care sa identifice care si unde este IP-ul propriu", afirma Josh Lerner, Jacob H. Schiff Professor of Investment Banking la Harvard Business School.

Tot el adauga: "Multe companii nu s-au axat in mod traditional pe IP, de aceea nu au dezvoltat un mecanism clar de identificare a ceea ce promite IP-ul, potentialele brevete, secretele comerciale si altele asemenea. Deci, primul pas este identificarea acestora".

"O strategie secundara este aceea de a vedea IP-ul drept un bun ca oricare altul, astfel incat sa poata fi folosit in mod strategic. Pentru aceasta, trebuie sa luati in considerare toate problemele care pot aparea, cum ar fi: ce elemente vor fi licentiate, ce se va folosi intern, strategia in caz de litigii etc. Pe scurt, IP-ul este un bun care implica o multime de aspecte strategice si de management".

Cu toate acestea, cand corporatiile isi evalueaza portofoliul IP, incertitudinile apar atunci cand trebuie sa atribuie o valoare concreta intangibilului. In ultimii ani, a avut loc o schimbare radicala in privinta perceptiei IP-ului, datorata globalizarii inregistrarii brevetelor, constientizarii potentialei valori a acestuia si a reformelor din domeniul legislativ. De exemplu, Legea America Invents Act, care intra in vigoare in acest an, introduce principiul "primul care inregistreaza" in detrimentul "primul care inventeaza”, in protectia brevetelor in Statele Unite.

De aceea Alay Patel, Valuation & Business Modeling Partner la EY, spune ca firmele care exploateaza IP-ul lor in mod eficient au invatat "sa priveasca prin lentile IP". El avertizeaza: "Cei mai multi privesc lumea prin lentilele foilor de bilant, a raportului de profit-pierderi, sau a marketing-ului." Companiile care isi concentreaza atentia intr-un mod gresit pot rata sansa de a-si valorifica IP-ul.

Tocmai pentru ca nu privesc cu "lentilele potrivite” domeniul proprietatii intelectuale, este destul de comun ca unele companii sa nu fie sigure in legatura cu pasii pe care trebuie sa ii urmeze. "Este adesea dificil pentru o companie sa demonstreze valoarea IP-ului propriu tertilor", spune Pearson, Lead Advisory Partner la EY. "De aceea, o perspectiva externa va poate ajuta sa va formati o imagine obiectiva despre modul in care IP-ul poate fi evaluat si exploatat."

Despre EY Romania 

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 167,000 de angajati in 700 de birouri din 140 de tari si venituri de aproximativ 24,4 miliarde de dolari in anul fiscal incheiat la 30 iunie 2012. Reteaua noastra este cea mai integrata la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajuta sa le acordam clientilor servicii prin care sa beneficieze de oportunitatile din intreaga lume. In Romania, EY este unul dintre liderii de pe piata serviciilor profesionale inca de la infiintare, in anul 1992. Cei peste 450 angajati din Romania si Republica Moldova furnizeaza servicii integrate de audit, asistenta fiscala, asistenta in tranzactii si servicii de asistenta in afaceri catre companii multinationale si locale. Avem birouri in Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara, Iasi si Chisinau. Pentru mai multe informatii, vizitati pagina noastra de internet: www.ey.com