Manifestarile puternice ale fenomenului El Nino s-ar putea dubla ca frecventa

Una dintre formele de manifestare ale schimbarilor climatice provocate de fenomenul de incalzire globala ar putea fi dublarea frecventei de producere a fenomenului El Nino - unul dintre cele mai distructive fenomene climatice de pe glob, conform oamenilor de stiinta, se precizeaza intr-un material publicat de Thomson Reuters Foundation.

Fenomenul El Nino se produce atunci cand apa de la suprafata, din zona sudica, tropicala a Oceanului Pacific, se incalzeste si se deplaseaza dinspre partea estica a oceanului spre cea vestica, modificand regimul precipitatiilor pe intreg globul si aducand cu sine, deopotriva, secete, furtuni si inundatii in diferite zone ale planetei.

Printre efectele fenomenului El Nino se numara perioadele de seceta din Africa, pierderi ale recoltelor in Asia de Sud-Est, inundatii in Peru si Ecuador si incendii in padurea amazoniana - efecte care produc la randul lor pagube de miliarde de dolari. 

Conform observatiilor, fenomenul El Nino se produce o data la un interval cuprins intre 5 si 7 ani, iar fenomenele El Nino foarte puternice se succed cu o frecventa de o data la doua decenii. Un studiu recent, publicat in ultimul numar al revistei Nature, atrage atentia asupra faptului ca 17 din 20 de modele computerizate de evolutie climaterica folosite de specialisti preconizeaza ca manifestarile puternice ale fenomenului El Nino ar putea sa-si dubleze frecventa, producandu-se o data la fiecare 10 ani.

'Daca cineva imi spune ca frecventa producerii fenomenului El Nino se va dubla, eu nu mi-as face de doua ori mai multe griji... As fi mult mai ingrijorat de atat", a comentat German Poveda, hidroclimatolog la Universidad Nacional de Colombia si membru al Grupului Interguvernamental de Experti in Evolutia Climei din cadrul ONU (Intergovernmental Panel on Climate Change - IPCC). Poveda studiaza fenomenul El Nino si efectele sale asupra regiunilor tropicale ale planetei de mai bine de 25 de ani.

Printre altele, Columbia este o tara foarte expusa efectelor fenomenului El Nino, o tara care poate fi invocata oricand ca un exemplu care sa ilustreze efectele negative diverse ale acestui fenomen, de la generarea de hidroenergie pana la agricultura si de la epidemii pana la regimul navigatiei fluviale, conform cercetatorului columbian.

Columbienii isi amintesc caderile sistemului national de energie electrica si rationalizarea energiei din perioada mai 1992 - februarie 1993. Columbia obtine majoritatea necesarului de energie electrica din hidrocentrale, iar fenomenul El Nino a dus la secarea rezervelor de apa necesare functionarii acestor centrale. Aceasta tara a fost nevoita chiar sa treaca la sistemul cu ora de vara pentru a reduce cererea de energie.

Caderile retelei electrice au avut un impact urias asupra economiei. In 1994, o noua lege deschidea oportunitatii de a genera electricitate pentru investitorii privati, iar in ultimii 20 de ani au fost modificate reglementarile privind regimul energiei electrice pentru a asigura stabilitatea surselor de energie in perioadele in care se manifesta efectele fenomenului El Nino. In prezent, in Columbia exista reglementari care stimuleaza dezvoltarea de surse de energie stabile pe termen lung, care favorizeaza constructia de hidrocentrale si termocentrale de mare capacitate.

Unele culturi agricole au, de asemenea, de suferit din cauze secetei in perioadele de producere a fenomenului El Nino, insa acesta nu este si cazul culturii pentru care este vestita Columbia - cultura de cafea. Luis Fernando Samper, reprezentant al Federatiei Cultivatorilor de Cafea din Columbia, a explicat ca perioadele calde si secetoase sunt bune pentru productia de cafea, dar ele favorizeaza inmultirea lui "la broca", un gandac daunator care mananca boabele de cafea si poate distruge recolte pe suprafete intinse.

Tinerea sub control a acestui daunator este o actiune foarte costisitoare si reprezinta unul dintre motivele pentru care cultivatorii de cafea prefera sa-si dispuna culturile la altitudini mai mari. Zona agricola din apropiere de orasul Pereira a fost parasita de cultivatorii de cafea dupa o astfel de invazie a gandacilor "la broca" dintr-o perioada de manifestare El Nino.

Fenomenele El Nino din ce in ce mai puternice nu sunt insa singura grija a columbienilor. Oamenii de stiinta avertizeaza ca nu exista inca studii foarte documentate despre fenomenul La Nina, "sora" mai rece a fenomenului El Nino. Fenomenul La Nina este provocat de racirea puternica a apei de la suprafata Oceanului Pacific si este raspunzator, la randul sau, de o serie de modificari climatice dramatice la nivel global.

In 2010 Columbia a primit o grea lovitura din partea fenomenului La Nina, dupa ce caderile record de precipitatii au produs inundatii si unele dintre cele mai grave dezastre provocate de clima din istoria acestei tari.

In acel an inundatiile produse de La Nina au afectat peste 4 milioane de columbieni, adica aproximativ 9% din totalul populatiei. Un studiu realizat in 2013 de catre Institutul Smithsonian pentru Studii Tropicale (Smithsonian Tropical Research Institute) estima cuantumul pierderilor suportate de columbieni si costurile de refacere a infrastructurii distruse la 7,8 miliarde de dolari.

In acel an au avut de suferit chiar si culturile de cafea, chiar daca acestea nu sunt de obicei dispuse in zone inundabile. Excesul de umiditate din sol si caderile masive de precipitatii au afectat procesul de crestere si de inflorire al plantelor de cafea.

'Arbustii de cafea erau verzi dar productia de cafea a fost foarte slaba in acel an", conform lui Samper. Acest declin al productiei, cumulat cu raspandirea unei ciuperci pe frunzele arborilor de cafea, au facut ca industria columbiana a cafelei sa fie mai vulnerabila in fata manifestarilor de tip La Nina decat a celor de tip El Nino, a mai adaugat el.

Deocamdata, modele climaterice existente nu au ajuns la un consens general cu privire la durata viitoarelor fenomene de tip El Nino sau la frecventa si intensitatea manifestarilor fenomenului La Nina. Pentru a raspunde si acestor intrebari este nevoie de mai multe studii in domeniu.

Sursa: AGERPRES