BNR ajută băncile cu jumătate de miliard de euro

BNR a decis să ajute băncile comerciale prin reducerea rezervelor minime obligatorii în valută cu două puncte procentuale, ceea ce înseamnă că băncile pot trimite acasă suma de 500 milioane euro

Banca Națională a României (BNR) a decis, la ultima ședință a Consiliului de Administrație, păstrarea dobânzii de politică monetară la același nivel, de 3,5%, însă a hotărât să reducă rata rezervelor minime obligatorii (RMO) aplicabile pasivelor în valută ale băncilor.

Astfel, nivelul RMO în valută scade de la 18% până la 16%, ceea ce se traduce prin eliberarea către bănci a sumei de 500 milioane euro. Decizia nu este neapărat o surpriză pentru piețe. în condițiile unei inflații care a coborât la 0,94% în luna mai față de aceeași lună a anului trecut, era văzută ca posibilă o reducere a dobânzii de politică monetară, cu un sfert de punct procentual sau chiar mai mult. Consiliul BNR a preferat păstrarea dobânzii la același nivel, pe motiv că inflația va reveni pe trend pozitiv în ultima parte a anului, dar a continuat relaxarea condițiilor de creditare impuse băncilor.

Discuțiile despre evoluția pre¬țurilor s-au concentrat, în ultimul timp, pe efectele negative pe care le poate avea deflația. La aceasta s-a referit inclusiv Liviu Voinea, ministrul bugetului, anul trecut, când căuta căi de justificare a introducerii taxei suplimentare pe carburanți. Voinea, care din septembrie se mută la BNR pe post de viceguvernator, explica atunci că „pericolul“ deflaționist va fi combătut de noua taxă, iar prețurile combustibililor nu vor crește, ci vor stagna. Evoluția ulterioară nu i-a dat dreptate; motorina și benzina s-au scumpit, în ciuda deflației generale a indicelui prețurilor de consum.

Deflația era, în urmă cu ceva mai mult timp, și o problemă ridicată de Valentin Lazea, economist-șef al BNR, care declara, la sfârșitul anului 2012, că toată lumea ar avea de pierdut dacă prețurile s-ar duce în jos, făcând referire directă la bunăstarea „omului de rând“, pierderile fiind cuantificabile la nivelul întregii societăți.

Acum s-a răzgândit, iar deflația este văzută ca un „mijloc, verificat de sute de ani, a autoreglării unei economii de piață“, „un instrument de redistribuție între diverse categorii de cetățeni în cadrul aceleiași economii“.

SURSA: Capital.