Alarma: Doar 13% dintre romani cumpara carti

Cartea, ca produs vandabil, poate fi considerata o industrie, dat fiind faptul ca piata de profil s-a cifrat anul trecut la 50 de milioane de euro, noteaza Curierul National. O suma considerabila, dar totusi mica in comparatie cu alte state europene. "In Ungaria, de exemplu, piata cartii a ajuns anul trecut la 200 de milioane de euro, de patru ori mai mult decat in tara noastra", ne-a spus Marieta Seba, presedintele Companiei de Librarii - Bucuresti. Potrivit acesteia, principalul motiv pentru care piata cartii nu este la fel de dezvoltata cum este in alte tari din Europa este puterea mica de cumparare. "Cartea este destul de scumpa pentru buzunarul romanului. O carte, un atlas spre exemplu, poate costa si un milion jumatate", a adaugat reprezentantul librariilor bucurestene.

Doar 13% dintre romani cumpara carti

Clientii (cei care cumpara intre 1-12 carti pe an) fata de care librariile si editorii sunt dependenti economic se situeaza cu putin peste cifra de 3.000.000 de cititori, corespunzand unui procent de 13% din populatia Romaniei. Aceasta cifra este rezultatul studiului psihografic si media despre cumparatorii de carte din Romania, realizat de compania de cercetare Mercury Research la comanda Asociatiei Editorilor din Romania, si confirmata de datele furnizate de Depozitul legal al Bibliotecii Nationale.

Vanzarea de carte se face aproape in totalitate in orase, sistemul de distributie nepatrunzand in zonele rurale. Segmentul majoritar al cumparatorilor este constituit de persoanele avand varsta cuprinsa intre 18-40 de ani. Acestia sunt cei care pot cumpara carti pentru instruire profesionala si dezvoltare culturala. Ei reprezinta 49% din populatia urbana. Conform studiului mentionat mai sus, 55% din populatia urbana cu varsta cuprinsa intre 18-40 de ani cumpara carti (3.300.000), restul de 45% fiind cei care nu cumpara deloc carti.

Mai mult, doar 20% din populatia urbana cu varsta cuprinsa intre 18 si 40 ani cumpara frecvent carti - intre 5 si 12 carti anual, deci aproximativ 1.200.000 de persoane pot fi considerate clienti fideli ai librariilor, reprezentand 5% din populatia Romaniei.

Hypermarketul eclipseaza libraria

Daca pana acum cativa ani librariile reprezentau o cota de 30% din totalul pietei de carte, in momentul de fata acestea nu o mai fac decat in proportie de 7 - 10 la suta. In ciuda faptului ca, dupa spusele Marietei Seba, "concurenta stimuleaza si dezvolta", librariile autohtone au pierdut teren in favoarea hypermarketurilor. "Acest gen de magazine a acaparat un mare volum din piata de profil, asta mai ales datorita noilor sisteme de marketing adoptate de hipermagazine", a adaugat reprezentantul Companiei de librarii. De asemenea, aparitia noilor tipuri de librarii, precum Carturesti, a "muscat" o buna bucata din piata. "Librarii ca «Noi» sau «Carturesti» «dau» foarte bine pentru amatorii de carte", ne spune Seba. Bineinteles, locul caldut pe care recent deschisele librarii si l-au asigurat pe piata cartii se datoreaza tot strategiei de marketing. Astfel, clientii librariei clasice se rezuma doar la locuitorii din apropierea magazinului, "clientii de cartier".

Librar - o profesie pe cale de disparitie

O reala problema cu care se confrunta libraria traditionala este disparitia breslei. Asta in ciuda faptului ca salariul mediu in acest domeniu este de 1.000 de lei net. "Tinerii nu sunt interesati sa devina librari. Aceasta meserie nu consta doar in a vinde. Ca librar trebuie sa stii sa prezinti marfa, sa faci clientul sa cumpere, sa o faci cu sufletul", ne asigura presedintele companiei. Nici anticariatelor nu le merge mai bine. "Piata neagra de profil a limitat oferta, astfel incat si anticariatele au inceput sa se imputineze simtitor", a mai spus Marieta Seba. Referitor la produsele comercializate in clasicele librarii, reprezentantul acestora a subliniat ca sursa de venit a magazinelor provine in egala masura din vanzarea cartilor cat si a bunurilor de papetarie. "50 la suta din vanzare se bazeaza pe produsele de papetarie". Acestea din urma provin aproape in totalitate din import.

Curierul National