Opinie Deloitte: Liberalizarea pietei de gaze naturale – camp de batalie electorala?
Data publicarii: 03-07-2020 | EconomieÎncepând cu data de 1 iulie, a intrat în vigoare și mult discutată liberalizare a pieței gazelor naturale. Potrivit lui Dan Bădin, Partener Servicii Fiscale la Deloitte România, această decizie a fost adoptată însă pe repede înainte, fără a fi analizat impactul acesteia asupra mediului economic, fără a fi consultat mediul de afaceri, fără a se fi luat în considerare predictibilitatea în această perioadă și așa dominată de multe incertitudini și probleme de natură economică.
Proiectul de liberalizare publicat pe site-ul Camerei Deputaților prevede printre altele aplicarea unui impozit suplimentar pe venitul furnizorilor de gaze. Acesta a fost amendat în faza finală a dezbaterilor din Parlament cu o zi înainte de votul final, numărul amendamentelor fiind impresionant.
„Deși scopul declarat al acestor reglementări este de a elimina barierele din această piață și de a favoriza ieftinirea gazelor pentru consumatorii casnici, este de așteptat ca efectul să fie contrar. Chiar dacă nu poate fi contestată validitatea multor modificări, exista prevederi ale acestui proiect legislativ care ridică semne de întrebare asupra intențiilor reale. Mai poate exista piață liberă când se legiferează modul în care se calculează prețul? Duce creșterea costurilor fiscale la ieftinirea gazelor? Sunt consumatorii vulnerabili adevărații beneficiari? Se încurajează producția internă de gaze sau importurile? Și, de ce nu, este cumva folosită această lege în scopuri de propagandă electorală?” se întreabă Dan Bădin.
Potrivit specialistului Deloitte, dincolo de faptul că introducerea acestui impozit contrazice angajamentele asumate de România față de Uniunea Europeană, în loc să aducă avantaje, acesta va avea probabil și un impact negativ imediat asupra consumatorilor finali. Astfel, potrivit proiectului de lege, taxa de 90% se va aplica pe diferența existentă între prețul real de achiziție și prețul reglementat al producătorilor în valoare de 68 lei/MWh atunci când prețul de achiziție este mai mic decât cel reglementat, diferența de 10% rămânând la furnizor. În aceste condiții, furnizorul se regăsește în situația de a-i fi majorate costurile fiscale, opțiunea care îi rămâne fiind cea de a crește prețul pentru consumatorul final.
„Potrivit proiectului, impozitarea suplimentară a veniturilor obținute de furnizori din vânzarea gazelor naturale se aplică doar pentru cantitățile achiziționate de clienții casnici și de producătorii de energie termică pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică destinată consumului populaţiei”, spune Bădin. „Impozitul (deși nu este denumit ca atare în lege) nu se aplică pentru gazele din import sau cele înmagazinate. În aceste condiții, pare că, din nou, vor fi favorizați producătorii din alte țări din care se importă gaze în România (lista nefiind prea lungă), iar cei locali vor pierde masiv din competitivitate”, adaugă el.
Pe de altă parte, inițiatorii proiectului de lege susțin că banii colectați vor fi folosiți esclusiv pentru a proteja clienții vulnerabili. Rămâne însă de văzut cum se va putea aplica acest lucru, câtă vreme legislația în vigoare nu cuprinde și o definire clară a consumatorului vulnerabil. Guvernul s-a angajat prin să clarifice acest aspect, să reglementeze statutul și regimul juridic al acestei categorii sociale precum și modalitățile de finanțare ale acesteia. Până atunci însă, nu se știe în ce fel vor fi folosiți banii obținuți din impozitele suplimentare în vreme ce consumatorii vulnerabili vor rămâne beneficiari doar teoretic, nu și practic.
„Așadar, asistăm, din nou, la reglementări adoptate peste noapte, fără consultare, cu încălcarea reglementărilor europene și fără a fi impuse de o urgență reală. Lipsa de predictibilitate revine în actualitate, iar încrederea investitorilor este, încă o dată, pusă la încercare, într-o perioadă în care atragerea de noi investiții ar trebui să reprezinte prioritatea zero a autorităților române. În mod special în domeniul energiei, atragerea de investiții este vitală, atât pentru modernizarea capacităților de producție, stocare și distribuție, cât mai ales pentru demararea exploatării gazelor din Marea Neagră (unde este nevoie și de modificarea legislației, promisă de aproape un an, caz în care ar fi perfect justificată urgența)”, conchide Dan Bădin.
Proiectul de liberalizare publicat pe site-ul Camerei Deputaților prevede printre altele aplicarea unui impozit suplimentar pe venitul furnizorilor de gaze. Acesta a fost amendat în faza finală a dezbaterilor din Parlament cu o zi înainte de votul final, numărul amendamentelor fiind impresionant.
„Deși scopul declarat al acestor reglementări este de a elimina barierele din această piață și de a favoriza ieftinirea gazelor pentru consumatorii casnici, este de așteptat ca efectul să fie contrar. Chiar dacă nu poate fi contestată validitatea multor modificări, exista prevederi ale acestui proiect legislativ care ridică semne de întrebare asupra intențiilor reale. Mai poate exista piață liberă când se legiferează modul în care se calculează prețul? Duce creșterea costurilor fiscale la ieftinirea gazelor? Sunt consumatorii vulnerabili adevărații beneficiari? Se încurajează producția internă de gaze sau importurile? Și, de ce nu, este cumva folosită această lege în scopuri de propagandă electorală?” se întreabă Dan Bădin.
Potrivit specialistului Deloitte, dincolo de faptul că introducerea acestui impozit contrazice angajamentele asumate de România față de Uniunea Europeană, în loc să aducă avantaje, acesta va avea probabil și un impact negativ imediat asupra consumatorilor finali. Astfel, potrivit proiectului de lege, taxa de 90% se va aplica pe diferența existentă între prețul real de achiziție și prețul reglementat al producătorilor în valoare de 68 lei/MWh atunci când prețul de achiziție este mai mic decât cel reglementat, diferența de 10% rămânând la furnizor. În aceste condiții, furnizorul se regăsește în situația de a-i fi majorate costurile fiscale, opțiunea care îi rămâne fiind cea de a crește prețul pentru consumatorul final.
„Potrivit proiectului, impozitarea suplimentară a veniturilor obținute de furnizori din vânzarea gazelor naturale se aplică doar pentru cantitățile achiziționate de clienții casnici și de producătorii de energie termică pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică destinată consumului populaţiei”, spune Bădin. „Impozitul (deși nu este denumit ca atare în lege) nu se aplică pentru gazele din import sau cele înmagazinate. În aceste condiții, pare că, din nou, vor fi favorizați producătorii din alte țări din care se importă gaze în România (lista nefiind prea lungă), iar cei locali vor pierde masiv din competitivitate”, adaugă el.
Pe de altă parte, inițiatorii proiectului de lege susțin că banii colectați vor fi folosiți esclusiv pentru a proteja clienții vulnerabili. Rămâne însă de văzut cum se va putea aplica acest lucru, câtă vreme legislația în vigoare nu cuprinde și o definire clară a consumatorului vulnerabil. Guvernul s-a angajat prin să clarifice acest aspect, să reglementeze statutul și regimul juridic al acestei categorii sociale precum și modalitățile de finanțare ale acesteia. Până atunci însă, nu se știe în ce fel vor fi folosiți banii obținuți din impozitele suplimentare în vreme ce consumatorii vulnerabili vor rămâne beneficiari doar teoretic, nu și practic.
„Așadar, asistăm, din nou, la reglementări adoptate peste noapte, fără consultare, cu încălcarea reglementărilor europene și fără a fi impuse de o urgență reală. Lipsa de predictibilitate revine în actualitate, iar încrederea investitorilor este, încă o dată, pusă la încercare, într-o perioadă în care atragerea de noi investiții ar trebui să reprezinte prioritatea zero a autorităților române. În mod special în domeniul energiei, atragerea de investiții este vitală, atât pentru modernizarea capacităților de producție, stocare și distribuție, cât mai ales pentru demararea exploatării gazelor din Marea Neagră (unde este nevoie și de modificarea legislației, promisă de aproape un an, caz în care ar fi perfect justificată urgența)”, conchide Dan Bădin.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- PIB-ul Romaniei a crescut cu 2,1% in trimestrul III fata de trimestrul anterior, dar ramane in scadere pe ansamblul anului
- Allianz raporteaza un profit operational record de 14,1 miliarde de euro in primele noua luni din 2026
- BT a procesat un record de 12 milioane de tranzactii in ziua de Black Friday
- Vanzarea bunurilor personale online: cand devine activitate economica si ce implicatii fiscale apar
- 5 factori care pot face diferenta intre un exit bun si unul exceptional, potrivit Deloitte Romania
- XTB raporteaza un profit net in crestere cu 295% in trimestrul trei, pe fondul unui aflux record de clienti noi
- Romania a depasit 5 milioane de metri patrati de retail modern, dar ramane sub media regionala
- Romania a platit aproape un miliard de euro pentru plasticul nereciclat in mai putin de cinci ani
- Studiu: Aproape o treime dintre romani ignora riscurile financiare legate de locuinta
- Comisia Europeana si ANAF intensifica atentia asupra taxarii persoanelor cu averi mari
- Sapte din zece companii din Romania nu sunt pregatite pentru controalele fiscale digitale
- Aproape 55% dintre angajatii romani se simt obositi sau suprasolicitati saptamanal
- Piata industriala si logistica a incetinit cu 30% in primele noua luni, dupa anul record 2025
- 15.000 de clienti ING Bank Romania au deschis cont prin platforma de investitii ING Invest
- Activele fondurilor de pensii private au urcat la 246,2 miliarde de lei, in crestere de 39%