Opinie Deloitte: Tranzitia la raportarea IFRS pentru institutiile financiare nebancare

În ultimii ani, a crescut constant numărul de companii care pregătesc situații financiare conform IFRS (standardele internaționale de raportare financiară), odată cu introducerea acestora în legislație. De asemenea, începând cu prima lună a anului 2023, acestea își vor lărgi chiar sfera de aplicabilitate, având un impact și asupra instituțiilor financiare nebancare (IFN). Termenul a suferit însă o amânare anul trecut prin Ordinul BNR nr 3/2020.

Pentru exercițiul financiar aferent anului 2019, instituțiile financiare nebancare au avut posibilitatea de a întocmi bilanțul și contul de profit fără a avea obligativitatea de a prezenta date comparative pentru exercițiul financiar aferent anului precedent. Pe de altă parte, pentru anul 2020 se calculează deja un set complet de situații financiare conform IFRS, acestea trebuind a fi fost depuse până la finele lunii iunie a acestui an.

Mai mult, începând cu prima lună a anului 2021, au fost implementate alte noi cerințe referitoare la modul în care se calculează și se raportează fondurile proprii. Astfel, IFN-urile vor trebui să deducă din valoarea totală a componentelor fondurilor proprii diferența pozitivă aferentă categoriilor de active financiare pentru care se constituie provizioane specifice de risc de credit, alegând fie dintre valoarea ajustărilor pentru pierderile așteptate, fie din valoarea necesarului de provizioane specifice de risc de credit calculat potrivit ordinului BNR 5/2012. La toate acestea se va adăuga valoarea eventualelor ajustări pentru deprecieri suplimentare constituite în conformitate cu ordinul BNR 6/2015.

Astfel, prin aplicarea IFRS 9, vom avea „un impact direct asupra fondurilor proprii ale IFN-urilor începând cu ianuarie 2021”, scriu Alina cartianu, Senior Manager și Andrada Tănase, Senior Manager Deloitte România. Din acest motiv, „aplicarea unei metodologii bazate pe modele robuste de determinare a pierderilor așteptate este esențială. Acest lucru poate ridica dificultăți societăților, având în vedere complexitatea crescută a cerințelor IFRS 9, volumul ridicat al datelor necesare, necesitatea implementării unor soluții tehnice care să permită efectuarea calculelor etc.”, continuă cele două specialiste Deloitte.

Cel mai mult vor fi implicate în acest proces departamentele de management al riscului și cele financiare. Printr eprovocările cu care se vor confrunta acestea se numără provizioanele de risc de credit, capitalizarea și măsurarea activelor intangibile, investițiile în subsidiare, recunoașterea impozitului amânat, pregătirea situațiilor financiare conform IFRS sau recunoașterea/derecunoașterea contractelor de chirii.

„Planificarea reprezintă un aspect critic în procesul de tranziție, aspect menționat și în Ordinul BNR nr. 8/2019. Astfel, procesul de implementare a IFRS se va derula în baza planurilor de măsuri elaborate de fiecare instituție financiară nebancară, aprobate de structurile organizatorice cu atribuții de administrare și/sau conducere, care trebuie să cuprindă măsuri și responsabilități concrete pentru fiecare structură/department implicată/implicat și termene de realizare care să asigure implementarea IFRS fără dificultăți, începând cu 1 ianuarie 2023”, adaugă cele două.

„Este recomandat ca instituțiile financiare nebancare să își trateze cu mare atenție acest proces, deoarece necesită ajustări semnificative ale sistemelor contabile și operaționale în care sunt introduse detaliile contractelor de credit/leasing, cu implicații semnificative în determinarea indicatorilor de profitabilitate și solvabilitate ce stau la baza evaluării performanței societăților și a conducerii acestora”, conchid Alina și Andrada.