Cardurile cu cip nu gasesc drumul spre portofele

Data publicarii: 10-05-2007 | Finante-Banci

Cardurile cu cip, sau asa-numitele carduri inteligente, sunt carduri bancare cu un cip incorporat, cu suficienta capacitate de stocare pentru a oferi noi optiuni de plata si servicii si securitate sporita. Cu toate ca acest tip de card aduce mult mai multe avantaje fata de cardurile traditionale, in Romania, piata de profil este foarte mica, cardurile cu cip detinand deocamdata sub 5% din segmentele de acceptare si de emitere, noteaza Curierul National.

"Spre aceasta tendinta de a stoca pe card orice poate fi digitalizat se indreapta si Romania. Primii pasi au fost deja facuti in Romania, cardurile cu cip fiind deja emise si acceptate in tara", a declarat managerul regional pentru Romania si Bulgaria al Visa International CEMEA, Catalin Cretu. Pentru a stimula dezvoltarea acestui segment, Visa a acordat sprijin financiar pionierilor din Romania care au implementat aceasta tehnologie, astfel incat posesorul de card sa nu plateasca niciun cost suplimentar.

Tehnologia a intrat in Romania in 2005

In tara noastra, primul pas a fost facut in aprilie 2005 de catre BCR, prima institutie de credit care a acceptat carduri cu cip, desi nicio banca romaneasca nu emisese la acea vreme un asemenea instrument de plata. La 6 luni de la prima tranzactie pe un card cu cip efectuata in Romania, in parteneriat cu BCR, ProCredit Bank a devenit prima banca emitatoare de card cu cip din tara noastra. Totodata, si ING Bank a intrat pe piata cardurilor cu cip. "Romania a migrat catre tehnologia cipului in 2005, BCR fiind prima banca ce a acceptat carduri Visa cu cip, iar ProCredit Bank fiind prima banca ce a emis carduri Visa cu cip, ulterior alaturandu-se si ING Bank", a afirmat Cretu.

ProCredit Bank a tranzactionat 5,3 mil. euro prin cardurile cu cip in T1

ProCredit Bank VISA Electron este un card de debit in lei, destinat persoanelor fizice. De retinut este faptul ca ProCredit Bank nu percepe comision pentru tranzactiile la bancomate ProCredit Bank. De asemenea, banca mai ofera si ProCredit Bank VISA Business Electron, care este un card de debit destinat persoanelor juridice, faciliteaza controlul si accesul lichiditatilor firmei.

ProCredit Bank avea la sfarsitul lunii decembrie 10.045 de carduri VISA cu cip integrat, iar in martie 2007 numarul acestora a ajuns la peste 11.500. La sfarsitul anului trecut institutia de credit inregistrase peste 102.000 tranzactii, iar in primul trimestru al anului 2007 numarul a depasit 37.000 de tranzactii. In ceea ce priveste valoarea tranzactiilor, aceasta s-a ridicat in 2006 la peste 13 milioane euro, iar dupa primul trimestru din 2007 s-a cifrat la peste 5,3 milioane euro.

Vor continua sa aiba si banda magnetica

Cardurile cu cip arata ca oricare alt card, numai ca in locul bandei magnetice e fixat un microprocesor care nu ocupa mai mult de un centimetru patrat. Este insa important de precizat faptul ca pana cand toata lumea va finaliza migrarea catre cip, cardurile cu cip vor continua sa aiba banda magnetica. Aceasta va asigura ca toate cardurile Visa sa continue sa fie acceptate oriunde, pana la migrarea completa spre cip. In acest fel, cardurile cu cip pot fi utilizate la toate bancomatele si comerciantii, fie ca accepta sau nu cipul, atat in Romania, cat si in strainatate.

Securitate si longevitate

Spre deosebire de cardurile traditionale, cardurile cu cip pot oferi numeroase avantaje - securitate, viteza, functionalitate si longevitate. Astfel, cardurile sunt dificil de falsificat. Acest lucru inseamna ca bancile vor inregistra pierderi mai mici cauzate de aceste fraude. "Informatiile stocate pe un card cu cip sunt extrem de sigure, in primul rand pentru ca sunt aproape imposibil si extrem de costisitor de falsificat", ne-a asigurat Catalin Cretu. Privitor la viteza, multe dintre tranzactii se pot desfasura in conditii de siguranta online, fara a contacta banca emitenta.

Acest lucru presupune ca tranzactiile sunt mai rapide. Memoria aditionala pe care o are cipul ofera multi-functionalitate si posibilitatea pentru liniile aeriene, magazine, hoteluri si altele sa ofere programe de loialitate.

Curierul National