Romanii, cei mai saraci cetateni europeni
Data publicarii: 24-05-2007 | EconomiePopulatia din tara noastra are printre cele mai mici averi financiare din Europa, informeaza Adevarul. Cu toate acestea, optimismul ca veniturile reale vor continua sa creasca incurajeaza oamenii sa se imprumute din ce in ce mai mult. Iar estimarile realizate de analistii UniCredit indica faptul ca, in urmatorii trei ani, populatia din tara noastra se va orienta mai mult spre consumul pe datorie decat spre economisire si investitii.
Putin peste 1.000 euro, atat avea un roman, in medie, economisit prin intermediul bancilor, pietei de capital sau asigurarilor. In acelasi timp, obligatiile de plata ale populatiei - credite bancare, leasing - insumau 560 euro. Adica, la sfarsitul anului trecut, averea financiara neta a unui roman era, in medie, de circa 520 euro. Adica, populatia tarii noastre este printre cele mai sarace din Europa. Iar comparatiile la nivel macroeconomic sunt foarte relevante. Astfel, in timp ce averea financiara neta a romanilor a reprezentat, la finele anului trecut, numai 11% din produsul intern brut, comparativ cu o medie de 40% din PIB-ul Europei Centrale si de Est.
Spre exemplu, in Polonia, averea financiara neta a populatiei reprezinta 48% din PIB, in Ungaria nivelul este de 38% din PIB, iar in Republica Ceha - 46% din PIB. Singura tara din Europa cu un raport mai mic al averii financiare nete este Estonia - numai un procent din PIB. Totusi, autorii raportului UniCredit precizeaza faptul ca, in aceasta tara, penetrarea scazuta a avutiei nete in PIB este legata de proportia mare de active financiare in actiuni necotate si in alte active, neincluse in analiza din ratiuni de omogenitate.
Economisim la fel ca japonezii
Chiar si din punctul de vedere al diversitatii activelor financiare, populatia din tara nu s-a aliniat, inca, la structura existenta in Europa Centrala si de Est. Astfel, depozitele bancare reprezinta circa 56% din averea financiara totala a populatiei, iar 12,5% sunt detinerile in numerar. Totodata, analistii UniCredit arata faptul ca investitii in piata de capital reprezinta aproape 26%, restul de circa 5% fiind plasamente in fonduri mutuale si asigurari.
Spre deosebire, la nivelul intregii Europe Centrale si de Est, ponderea depozitelor este mai mica (51%), iar asigurarile si fondurile de pensii reprezinta circa 16%. Iar in statele cu economii dezvoltate, ponderea depozitelor este mai mica de o treime. Totusi, dintre statele avansate, Japonia este zona in care depozitele bancare au o pondere importanta. Fabio Mucci, economist UniCredit Group, explica faptul ca, in aceasta tara, populatia are o preferinta pentru lichiditate, din cauza procesului de deflatie (scadere a preturilor).
Integral in Adevarul
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- TBI Bank urmează să fie achiziționată de Advent International
- Revolut a publicat raportul anual pentru 2024
- Încurajați de performanța în creștere a pieței hoteliere din București, investitorii vor construi circa 1.000 de camere de hotel noi până în 2027
- BT: Finantare pentru Simtel pentru finalizarea unui parc fotovoltaic in Giurgiu
- UNSICAR: Checklist de siguranță în vacanța de Paște
- Studiu EY România: Românii prioritizează calitatea și reducerile pentru Sărbătorile de Paște 2025
- #DreptulLaBanking: Protejează-ți datele financiare de Paște
- Studiu EY: Listările publice globale în T1 2025: între provocări și incertitudini
- Divizia de Property Management a Colliers preia administrarea cladirii de birouri Victoria Center
- Piața centrelor de date din România este în etapa gain momentum
- Salt Bank aniversează un an de la lansare cu un nou record: peste 500.000 de clienți
- Studiu EY: Companiile se vor confrunta cu schimbări majore ale politicilor fiscale și comerciale la nivel global
- Skanska a semnat vanzarea cladirii de birouri Equilibrium 1 catre fondul de investitii Gordiusz Private Equity
- EY-Parthenon a asistat acționarii Forza Rossa și British Motors în vânzarea dealerilor auto Ferrari și Aston Martin în România
- Colliers: Oferta redusă și creșterea chiriilor îngreunează accesul la spații moderne de birouri