Microsoft primeste o amenda record de 497 milioane euro
Data publicarii: 17-09-2007 | IT&CJustitia europeana a confirmat, luni, in mare parte, condamnarea pentru abuz de pozitie dominanta pronuntata in martie 2004 de Comisia Europeana impotriva Microsoft, precum si amenda-record de 497 de milioane de euro aplicata de Bruxelles grupului american, informeaza AFP. Microsoft introdusese, la 7 iunie 2004, la Tribunalului de Prima Instanta o actiune pentru anularea acestei decizii a Comisiei sau reducerea substantiala a amenzii care i-a fost aplicata.
Tribunalul de Prima Instanta al Curtii Europene de Justitie a respins luni toate punctele apelului grupului Microsoft, cu exceptia celui referitor la decizia Comisiei Europene privind crearea unui organ de monitorizare privind implementarea masurilor decise de Bruxelles impotriva grupului american.
Comisia Europeana a "salutat" imediat aceasta decizie, ce risca sa oblige grupul american sa-si revizuiasca profitabilele practici comerciale.
Decizia Comisiei Europene dateaza de mai mult de trei ani. La 24 martie 2004, Comisia Europeana a adoptat o decizie prin care a constatat ca Microsoft a incalcat articolul 82 din Tratatul european, savarsind un abuz de pozitie dominanta prin doua comportamente distincte. Comisarul pentru concurenta de atunci, italianul Mario Monti, a condamnat Microsoft la plata unei amenzi-record, de aproape jumatate de miliard de euro, cea mai mare impusa vreodata de Bruxelles unei companii.
Primul comportament sanctionat consta in refuzul Microsoft de a furniza concurentilor sai anumite "informatii privind interoperabilitatea" si de a autoriza utilizarea acestora pentru dezvoltarea si distribuirea produselor concurente ale sale, pe piata sistemelor de operare pentru servere destinate grupurilor de lucru, in perioada incepand din luna octombrie 1998 si pana la data adoptarii deciziei. Cu titlu de masura corectiva, Comisia a obligat Microsoft sa dezvaluie oricarei intreprinderi care doreste sa dezvolte si sa distribuie sisteme de operare pentru servere pentru grupuri de lucru "specificatiile" protocoalelor sale de comunicare client-server si server-server.
Al doilea comportament sanctionat de Comisie se referea la vanzarea "la pachet" a playerului multimedia Windows Media Player cu sistemul de operare Windows. Comisia a considerat ca aceasta practica afecta concurenta pe piata playerelor multimedia. Cu titlu de masura corectiva, Comisia a obligat Microsoft sa ofere spre vanzare o versiune a Windows fara Windows Media Player.
Singurul punct respins luni de Tribunalul de Prima Instanta al Curtii Europene de Justitie se refera la desemnarea de catre Comisie a unui expert independent care sa controleze aplicarea de catre Microsoft a deciziei din martie 2004.
Saga juridica a Microsoft in Europa nu se incheie inca, pentru ca, foarte probabil, grupul american va face apel impotriva deciziei Tribunalului de Prima Instanta la Curtea Europeana de Justitie.Apelul este limitat, totusi, la chestiuni de forma.
Victoria Comisiei in ceea ce priveste Media Player este foarte importanta pentru executivul european, pentru ca, de mai multi ani, orice strategie a Microsoft se bazeaza pe integrarea in sistemul Windows a noi functionalitati. Comisia considera ca aceasta practica a permis Microsoft sa elimine sistemul de navigare pe internet Netscape, apoi programul audio-video Real Player. Comisia este de parere ca in acest fel este impiedicata inovatia.
Aceasta decizie a justitiei europene va avea un impact urias asupra Microsoft, care va trebui sa-si regandeasca intreaga strategie, cel putin in privinta produselor sale pe care le vinde in Europa. In plus, autoritatile americane, nipone sau coreene din domeniul concurentei, care deja au condamnat - toate - Microsoft pentru abuz de pozitie dominanta, s-ar putea inspira din masurile europene pentru a cere acelasi lucru.
Victoria Comisiei in ceea ce priveste documentatia tehnica este de asemenea incurajatoare pentru Bruxelles, care probabil isi va continua ofensiva impotriva grupului american. Comisia a amenintat voalat grupul american ca i-ar putea impune noi amenzi si astepta in acest sens decizia Tribunalului.
In iulie 2006, Comisia condamnase deja Microsoft la plata unei amenzi suplimentare de 280 de milioane de euro pentru intarzierea furnizarii informatiilor tehnice necesare. Comisia ar putea merge acum si mai departe, solicitand pana la un miliard de euro.
NewsIn
Pe acelasi subiect:
Judecatorii de la Luxemburg decid luni soarta Microsoft in Europa
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Update 2: Curs record anuntat de BNR: euro depaseste 5,21 lei
- Inceputul lui 2026 arata o tendinta clara a romanilor de a-si planifica din timp vacantele, cu accent pe siguranta
- Cheltuielile auto, din rutina contabila in zona de risc fiscal: de ce a devenit deductibilitatea fiscala o prioritate pentru ANAF
- Polarizare pe piata birourilor: 87% dintre companiile mari isi mentin suprafatele de birouri, in timp ce firmele mici se extind
- Studiu Deloitte Romania despre piata locala de arta: pictura contemporana domina optiunile de achizitie
- Piata logistica intra intr-o faza de ajustare dupa anul record 2025, pe fondul incertitudinilor interne si externe. Perspectivele pe termen lung raman solide
- EY lanseaza inteligenta artificiala autonoma la nivelul intregii organizatii
- Bank of America depaseste asteptarile in T1: profit in crestere cu 17% si venituri peste estimari
- Inflatia revine pe crestere in martie: urca la 9,9%, pe fondul scumpirilor generalizate
- Schneider Electric a testat modelul AI agentic NVIDIA Nemotron pentru managementul alarmelor
- Oboseala schimbarii loveste angajatii: companiile cauta echilibrul intre viteza, AI si capital uman
- Aderarea Romaniei la OCDE: pas strategic major cu impact asupra investitiilor si costurilor de finantare
- Studiul EY Consumer Index 2026, editia de Paste: romanii devin mai calculati si mai informati cu cheltuielile de Paste
- Hidroelectrica incepe reumplerea lacului Vidraru si publica rezultatele financiare pentru 2025
- Avertisment: Romanii, vizati de un nou val de frauda online care foloseste imaginea presei si a persoanelor publice