Vodafone si Orange, banuite ca-si impart monopolul
Data publicarii: 14-11-2007 | AfaceriConcurenta de pe piata de telecomunicatii este foarte mica si exista indicii ca Vodafone si Orange au o pozitie de dominanta colectiva, a declarat ieri Dan Georgescu, presedintele Autoritatii Nationale de Reglementare in Comunicatii si Tehnologia Informatiei (ANRCTI), noteaza Cotidianul. Acesta spune ca cei doi giganti sint suspectati de dominanta colectiva din cauza ofertelor care seamana foarte mult, a similaritatilor de comportament, a nivelului mare de concentrare a pietei, a cotelor de piata si din cauza profitabilitatii "semnificativ mai mari" decit cea a concurentilor.
Georgescu a criticat sever intreaga piata a comunicatiilor, pe care, potrivit unui studiu realizat de TASC Strategic la cererea ANRCTI, exista prea putina inovatie, preturi ridicate cu amanuntul si o transparenta redusa a tarifelor. Situatia este la fel si la telefonia fixa, unde sint preturi mari si transparenta putina, spune presedintele ANRCTI. Conform acestuia, clientii sint nemultumiti si nu au prea multe variante la furnizorii de telefonie. ANRCTI va realiza un document de pozitie privind strategia de reglementare a sectorului comunicatiilor electronice din Romania pentru perioada 2007-2010, elaborat pe baza rezultatelor oferite de analiza-diagnostic mentionata.
Reactia companiilor de telefonie nu a intirziat sa apara, acestea afirmind ca exista riscul ca autoritatile de reglementare sa inteleaga si sa aplice gresit ceea ce se dicteaza de la Bruxelles, ceea ce ar pune in pericol intregul sector de telecomunicatii. Ian Gray, directorul executiv al Vodafone Grup pentru Europa Centrala, a afirmat ca, inainte de a se lua orice masura in domeniul comunicatiilor la nivelul tuturor celor 27 de state membre, trebuie sa se tina cont de gradele de dezvoltare din tarile respective.
"In unele state, anumite companii primesc subventii, dar platesc taxe mai mari. In alte tari nu exista subventii, dar taxele sint mai mici. Tinind cont de aceste lucruri, preturile de interconectare nu pot sa scada prea mult, din cauza strategiilor diferite", a spus Gray.
"Pozitiile celor doi operatori sint efectul sumelor investite (circa 1,2 miliarde de euro in cazul fiecarei companii in intervalul 1996-2007 - n.r.) in dezvoltarea infrastructurii, proces care a sustinut, intr-un fel sau altul, cresterea economica a Romaniei", a afirmat Ian Gray.
Integral in Cotidianul
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Robert Anghel preia rolul de CEO al Salt Bank
- Colliers: Oferta de locuinte noi a scazut la minimul ultimilor opt ani, dar cererea ramane peste nivelul pre-pandemie
- Grupul Allianz raporteaza profit operational record de 17,4 miliarde de euro in 2025
- Cushman & Wakefield Echinox: Centrele comerciale din afara Bucurestiului, cea mai atractiva clasa de active imobiliare in 2025
- Colliers: Industria hoteliera din Romania a atins un nou maxim anul trecut, inregistrand cel mai mare numar de turisti din ultimele trei decenii, dar provocarile au crescut in 2025, intr-o piata mai eterogena
- Romania: o tara in schimbare, cu peste 3 milioane de emigranti temporari in ultimii aproape 20 de ani si o crestere a imigratiei care redefineste piata muncii
- Fondul ETF BET Patria - Tradeville a depasit pragul de 1 miliard de lei in active
- Anytime isi consolideaza prezenta online in Romania prin lansarea pe PretulMeu.ro
- Paval Holding intra in negocieri exclusive pentru preluarea operatiunilor Carrefour din Romania
- #SigurantaOnline: Cinci greseli online care te pot costa. Le faci fara sa-ti dai seama
- Comertul international al Romaniei in 2025: impactul cursului valutar asupra importatorilor si exportatorilor
- Taxa logistica pentru coletele extracomunitare livrate in ianuarie trebuie declarata si livrata la ANAF pana la 25 februarie
- Cifra de afaceri Cargus a crescut cu aproape 9% in 2025
- Studiu Deloitte: Departamentele financiare adopta rapid noile tehnologii si vad deja beneficii clare din utilizarea automatizarii inteligente
- Sondaj EY: Directorii financiari din Romania anticipeaza un mediu fiscal mai dur, cu presiuni crescute pe conformare si predictibilitate