Banca Mondiala contribuie la distrugerea Amazonului
Data publicarii: 18-01-2008 | MediuBanca Mondiala este unul dintre principalii sustinatori din spatele dezvoltarii fermelor de vite din Amazon, una dintre principalele amenintari pentru supravietuirea padurii tropicale, informeaza ENN, citata de Green Report. Aceasta descoperire contrazice declaratiile Bancii Mondiale care sustine ca finanteaza eforturile de stopare a defrisarilor si de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera produse astfel.
Roberto Smeraldi, presedintele Friends of the Earth Brazilia, autorul raportului "The Cattle Realm" care demonstreaza implicarea Bancii Mondiale, a declarat ca banca salveaza cu o mana, dar distruge cu alta. Raportul vine la un an dupa ce despadurirea a fost recunoscuta ca fiind a doua cauza care provoaca cresterea mondiala a emisiilor de gaze cu efect de sera.
In bazonul Amazonului, cel mai bogat eco-sistem din lume, exista deja 74 de milioane de vite. Fermele ilegale au facut din Brazilia cel mai mare exportator de carne de vita, cu o cantitate care o depaseste pe cea a Uniunii Europene. Aceasta dezvoltare se produce in ciuda acordurilor internationale de combatere a despaduririlor si in ciuda pozitiei guvernului brazilian care sustine ca reuseste sa limiteze distrugerea celei mai mari paduri din lume.
Banca Mondiala, care a prezentat la Conferinta de la Bali din decembrie 2007 un nou program pentru stoparea defrisarilor,furnizeaza in acelasi timp bani fermelor de vite din Amazon. Potrivit estimarilor din raport, dezvoltarea rapida a acestor activitati a provocat 12 miliarde de tone de emisii de CO2 in ultimii zece ani, un nivel comparabil cu emisiile SUA pe o perioada de doi ani.
Institutia financiara a sustinut la Bali includerea despaduririlor in foaia de parcurs a conferintei, semnata de 180 de tari. Banca Mondiala si-a prezentat la conferinta planul de compensare a tarilor sarace care reduc defrisarile "Forest Carbon Partnership Facility (FCPF). Acest program a primit deja 160 de milioane de dolari de la guverne.
Institutul Financiar Corporatist (IFC) din cadrul Bancii a furnizat, insa, anul trecut noua milioane de dolari industriei de prelucrare a carnii din Amazon, in ciuda unui studiu de mediu care arata ca dezvoltarea unui singur abator din Maraba duce la pierderea a 300.000 de hectare de padure.
Proiectul de finantare a fost semnat in ciuda rezistentei a 30 de ONG-uri braziliene si a interventiei puternicului grup de lobby american Sierra Club, care au insistat asupra faptului ca acest proiect agricol este in contradictie cu intentiile bancii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera.
Mai citeste si:
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- PIB-ul Romaniei a crescut cu 2,1% in trimestrul III fata de trimestrul anterior, dar ramane in scadere pe ansamblul anului
- Allianz raporteaza un profit operational record de 14,1 miliarde de euro in primele noua luni din 2026
- BT a procesat un record de 12 milioane de tranzactii in ziua de Black Friday
- Vanzarea bunurilor personale online: cand devine activitate economica si ce implicatii fiscale apar
- 5 factori care pot face diferenta intre un exit bun si unul exceptional, potrivit Deloitte Romania
- XTB raporteaza un profit net in crestere cu 295% in trimestrul trei, pe fondul unui aflux record de clienti noi
- Romania a depasit 5 milioane de metri patrati de retail modern, dar ramane sub media regionala
- Romania a platit aproape un miliard de euro pentru plasticul nereciclat in mai putin de cinci ani
- Studiu: Aproape o treime dintre romani ignora riscurile financiare legate de locuinta
- Comisia Europeana si ANAF intensifica atentia asupra taxarii persoanelor cu averi mari
- Sapte din zece companii din Romania nu sunt pregatite pentru controalele fiscale digitale
- Aproape 55% dintre angajatii romani se simt obositi sau suprasolicitati saptamanal
- Piata industriala si logistica a incetinit cu 30% in primele noua luni, dupa anul record 2025
- 15.000 de clienti ING Bank Romania au deschis cont prin platforma de investitii ING Invest
- Activele fondurilor de pensii private au urcat la 246,2 miliarde de lei, in crestere de 39%