Produsele din cosuletele de Pasti se vand mai scump decat separat
Data publicarii: 24-04-2008 | DiverseSupermarketurile atrag clientii in ajun de sarbatori cu tot felul de pachete, continand doua sau trei alimente, comercializate sub denumirea de "cosulet de Pasti", noteaza Gardianul. Pretul acestora este cu mult mai mare decat cel expus pentru fiecare aliment vandut separat. In opinia agentilor economici, diferenta de pret se regaseste in ambalaj si prezentare. Unele alimente dorite de clienti nu se mai vand separat in aceasta perioada.
In aceste zile premergatoare marii Sarbatori de Pasti, toate magazinele si tarabele sunt luate cu asalt. In special supermarketurile si hipermarketurile, deoarece fiecare gospodina isi calculeaza fiecare leu sortit cheltuielii, astfel incat sa scoata pentru produsul dorit un pret cat mai mic posibil. Este o realitate faptul ca in mintea fiecarui roman exista convingerea ca produsele comercializate in supermerkaturi sunt putin mai ieftine decat cele dintr-un magazin oarecare.
Numai ca, profitand de febra cumparaturilor, comerciantii au gasit solutii inventive de vanzare a produselor specifice pentru aceasta sarbatoare, prin metoda "cosuletul de Pasti". In acest cosulet sunt frumos ambalate, cu fundita, doua sau chiar trei produse alimentare al caror pret unitar este mai mare cu patru-cinci procente fata de aceleasi alimente expuse separat in galantar si pentru aceeasi cantitate. Astfel, intr-unul din cele mai cautate supermarketuri, clientul poate cumpara de la raionul de mezeluri un pachet ce contine drob de porc, sunca York si carnati taranesti.
Fiecare aliment din pachet cantareste 400 de grame, iar pretul lui total este de 15,69 lei. In realitate, daca aceste produse ar fi cumparate separat si la aceeasi cantitate, clientul ar plati mai putin: 4,8 lei pentru drob, 3,7 lei pentru sunca si 5,2 lei pentru carnatii taranesti. In total, romanul ar scoate din buzunar doar 13,7 lei. O alta metoda de a scoate mai multi bani din portofel tine de cosuletele cu oua vopsite. Astfel, au aparut spre vanzare ispititoare cofraje mici, cu cate zece oua fierte si vopsite, deci doar bune de ciocnit, pentru care doritorul plateste la casa 7,19 lei pentru o cutie.
Pretul mediu de vanzare al unui ou la tarabele din piete, special amenajate pentru comercializarea acestui produs, este de 40 de bani bucata. La un calcul simplu, pentru zece oua cumparate s-ar plati doar 4 lei si, daca mai punem la socoteala ca pentru cele zece oua este indeajuns un pliculet de vopsea, poate doua, care costa 50 de bani unul, ar insemna ca toata investitia ar fi de numai 5 lei.
Integral in Gardianul
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Paval Holding intra in negocieri exclusive pentru preluarea operatiunilor Carrefour din Romania
- #SigurantaOnline: Cinci greseli online care te pot costa. Le faci fara sa-ti dai seama
- Comertul international al Romaniei in 2025: impactul cursului valutar asupra importatorilor si exportatorilor
- Taxa logistica pentru coletele extracomunitare livrate in ianuarie trebuie declarata si livrata la ANAF pana la 25 februarie
- Cifra de afaceri Cargus a crescut cu aproape 9% in 2025
- Studiu Deloitte: Departamentele financiare adopta rapid noile tehnologii si vad deja beneficii clare din utilizarea automatizarii inteligente
- Sondaj EY: Directorii financiari din Romania anticipeaza un mediu fiscal mai dur, cu presiuni crescute pe conformare si predictibilitate
- Hidroelectrica atinge un nou maxim istoric la BVB si urca la o capitalizare de peste 62 de miliarde de lei
- Groupama obtine din nou certificarea internationala de Angajator de Top
- Inflatia se tempereaza in Europa, insa Romania inregistreaza in continuare cel mai ridicat nivel din UE
- Horvath, CFO Study 2026: 73% dintre directorii financiari vizeaza accelerarea digitalizarii
- Principalii investitori imobiliari din Romania anticipeaza cresterea chiriilor si stabilizarea cererii pentru inchirierea de spatii noi in 2026
- E-Proprietate si reforma impozitarii locale: ce stim si ce ramane de vazut despre impozitarea proprietatilor
- De la avantaj competitiv la conditie de baza: rolul sustenabilitatii in relatia dintre banci si clienti
- Riscul declararii inactivitatii din 1 ianuarie 2026