Criza financiara din Islanda: ce inseamna faliment national?

Scenariul unui faliment national in cazul Islandei devine din ce in ce mai plauzibil, chiar si in opinia primului ministru, Geir Haarde, pe fondul unei crize internationale ce ia proportii, relateaza Reuters.

Si totusi, ce inseamna de fapt falimentul in cazul unei tari, fata de falimentul unei companii? 

Din punct de vedere legal, cand o entitate se afla in incapacitate de a-si mai plati creditorii, este declarata falimentara. Fraza in sine "faliment national" nu este, de fapt, un termen economic obisnuit, cu o definitie clara. In esenta, ar putea fi interpretata ca situatia in care un stat nu isi mai poate plati datoriile sau nu mai poate strange valuta ca sa isi plateasca importurile.

In limbajul economic, "falimentul national" ar putea fi definit ca o criza a balantei de plati, scrie Reuters. Balanta de plati masoara toate platile care intra si ies din tara.

Ce poate face o tara in cazul falimentului?

Daca un stat nu mai are destula valuta ca sa isi plateasca importurile, ar trebui sa imprumute bani de la Fondul Monetar International (FMI) sau de la alte tari.

Fara aceasta posibilitate, statul nu ar mai putea sa importe bunurile si serviciile de care are nevoie, ceea ce reprezinta un scenariu ingrijorator in cazul Islandei, care se bazeaza masiv pe importuri.

FMI s-a folosit, de-a lungul timpului, de astfel de imprumuturi pentru tarile membre ca sa forteze anumite schimbari ale politicilor fiscale si economice, mai scrie Reuters. Unii critici acuza chiar FMI de neindemanare si de o obsesie pentru ideologia liberalizarii pietelor.

Pe de alta parte, orice tara poate imprumuta bani unui alt stat. Islanda planuieste, astfel, sa inceapa negocierile, marti, cu Rusia pentru o finantare estimata la aproximativ 4 miliarde euro (5,5 miliarde dolari).

Ce poate face FMI?

Spre deosebire de alt administrator, in cazul unui faliment, FMI nu preia activele si datoriile aferente, care, in cazul unui stat, ar reprezenta intreaga natiune si toate datoriile sale. Fondul ofera o serie de facilitati, pentru care percepe o dobanda la o rata corelata cu cea de pe piete. De asemenea, ofera facilitati pentru diminuarea nivelului de saracie sau ale socurilor economice care nu pot fi controlate de un guvern.

Pe pagina de internet a FMI se precizeaza ca "o responsabilitate de baza a FMI este sa asigure finantari tarilor care se confrunta cu probleme ale balantei de plati". Mai exact, imprumuta bani sub conditiile unui "aranjament" care stipuleaza politicile si masurile pe care tara respectiva se angajeaza sa le implementeze pentru a rezolva problema respectiva.

FMI nu poate interveni fara sa i se ceara ajutorul din parte guvernului tarii aflate in dificultate, dar odata ce acest pas a fost facut autoritatile si angajatii fondului discuta etapele si nevoia de finantare a statului.

Va veni FMI in ajutorul Islandei?

FMI sustine ca a activat deja planuri de urgenta pentru a oferi imprumuturi tarilor in criza. Mecanismul de urgenta asigura un raspuns rapid al fondului, astfel incat o decizie de finantare sa poata fi luata intre cinci si zece zile.

Islanda a declarat de cateva ori ca nu a hotarat inca daca va cere sau nu ajutorul. Statul nu exclude o astfel de posibilitate, dar si-a exprimat speranta ca nu va fi nevoie sa apeleze la ajutorul FMI.

Ce se intampla cu datoriile bancilor?

Problema Islandei a pornit in urma datoriilor imense pe care si le-au facut bancile sale importante. Conform datelor Thomson Reuters, liderul bancar Kaupthing, impreuna cu unele dintre cele mai importante banci, Landsbanki si Glitnir, au ajuns sa aiba, in total, datorii in valuta de 62 miliarde dolari.

Bancile au fost eliminate de pe pietele de creditare pe parcursul agravarii crizei in aceasta saptamana si au devenit incapabile sa mai faca fata platilor pe termen scurt.

Dupa patru zile haotice incepute luni, statul preluase controlul asupra majoritatii sistemului sau bancar, abandonase o tentativa de salvare a monedei nationale, oprise tranzactionarile pe bursa, se gasea intr-o criza diplomatica in fata Marii Britanii si fusese nevoita sa ceara ajutor in strainatate.

Statul a preluat bancile in urma unei legi, adoptata in aceasta saptamana, insa primul ministru, Geir Haarde, a tinut sa sublinieze, ulterior, ca Islanda nu si-a asumat, inca, activele si datoriile bancilor. Mai degraba si-a acordat puterea de a le dicta ce sa faca, mai scrie Reuters.

NewsIn