Top 7 tehnologii industriale nepoluante

In lumea in care traim lucrurile perfecte sunt putine, poate chiar inexistente. O dovada in acest sens este industrializarea. Avantajele ei sunt incontestabile: venituri mai mari si mai sigure, libertate si autonomie crescuta, trai mai comod, timp liber mai mult etc. La polul opus, principala bila neagra este constituita de efectele asupra mediului inconjurator, de poluarea acestuia cu efecte dintre cele mai nefaste.

Pentru ca principiul din medicina "a preveni este mai usor decat a trata" este imposibil de aplicat in acest domeniu, singura sansa este gasirea unor solutii de limitare a poluarii. Este ceea ce incearca zeci de grupuri de cercetatori. Munca lor s-a concretizat deja in cateva tehnologii, mai jos fiind cele mai importante.

1. Energia solara direct produsa prin transferul energiei luminoase radiata de Soare. Aceasta poate fi folosita ca sa genereze energie electrica sau sa incalzeasca aerul din interiorul unor cladiri. Desi energia solara este regenerabila si usor de produs, problema principala este ca soarele nu ofera energie constanta in nici un loc de pe Pamant.

Energia solara ar putea asigura de 5.000 de ori mai multa energie decat nivelul actual de consum potrivit unor cercetatori. Deocamdata exploatam numai 5.000 MW, ceea ce reprezinta numai 0,15% din productia totala de energie a omenirii. Se poate remarca usor ca energia solara este, deocamdata, o resursa slab folosita.

2. Energia eoliana este o sursa de energie regenerabila generata din puterea vantului. La sfarsitul anului 2006, capacitatea mondiala a generatoarelor eoliene era de 73904 MW, acestea producand ceva mai mult de 1% din necesarul mondial de energie electrica.

Desi inca o sursa relativ minora de energie electrica pentru majoritatea tarilor, productia energiei eoliene a crescut practic de cinci ori intre 1999 si 2006, ajungandu-se ca, in unele tari, ponderea energiei eoliene in consumul total de energie sa fie semnificativa: Danemarca (23%), Spania (8%), Germania (6%).

3. Hidrogenul este vazut tot mai mult drept combustibilul viitorului. Anual consumul mondial de hidrogen se cifreaza la peste 500 miliarde metri cubi in diverse scopuri si in diferite domenii, a caror varietate si necesitati sunt in crestere pe masura scaderii resurselor de combustibili fosili si schimbarilor climatice cauzate de cresterea emisiilor de CO2 in atmosfera.

Cu mici modificari, motoarele cu ardere interna pot fi adaptate pentru a utiliza hidrogen lichid drept combustibil. BMW H2R ("Hydrogen Record Car") cu o putere de 210kW (232CP) a atins 300km/h. Hydrogen 7 al aceleiasi firme este construit cu un motor de 260 kW, 229 km/h si 0 - 100km/h in 9.5 sec.

4. Energia termica a oceanelor poate fi captata atunci cand exista o diferenta apreciabila intre temperatura de la suprafata apei si cea din adancurile oceanelor. Tehnologia care permite transformarea acestei surse in energie electrica exista deja. Se pleaca de la principiul ca cel mai mare colector al energiei solare este chiar oceanul planetar. Potrivit Departamentului de Energie al SUA oceanul absoarbe zilnic echivalentul a 250 miliarde barili de petrol. Tehnologia OTEC converteste energia termala in energie electrica.

5. Oceanele pot fi exploatate si altfel. Miscarea permanenta a maselor de apa este o sursa potentiala de energie, aparent inepuizabila. In lume exista cateva golfuri si fiorduri unde fluxul si refluxul ating cote maxime care pot actiona turbinele si genera curent electric. S-au construit mai multe baraje care capteaza energia mareelor, insa singurul profitabil este cel situat la gura raului Rance in Bretania, Franta. A inceput sa functioneze in 1967. Alte amplasari posibile ar putea fi in estuarul Severn din sud-vestul Marii Britanii si in golful Fundy din Canada.

6. Ingroparea dioxidului de carbon in pamant. Metoda presupune injectarea acestuia in puturile de petrol sau de gaz epuizate. Dioxidul de carbon e extras din aer si captat in incaperi speciale, bogate in hidroxid de sodiu, care reactioneaza cu CO2 si formeaza carbonatul de sodiu. Printr-o serie de alte procese chimice, CO2-ul fixat in carbonatul de sodiu e extras si stocat.

Specialistii sustin ca, odata ingropat in pamant, CO2 va putea ramane acolo timp indelungat. Expertii spun ca aceasta tehnologie ar putea reduce emisiile de dioxid de carbon cu 35% din fabricile de otel, de ciment si de la centralele energetice. Efectul ar putea fi racirea temperaturii globale cu 2 grade Celsius.

7. Reducerea folosirii de hartie prin dezvoltarea foilor electronice. Compania americana Plastic Logic a prezentat un ziar electronic care poate fi updatat automat printr-o conexiune wireless. Dispozitivul va fi produs in Germania si va putea fi gasit pe rafturile magazinelor incepand cu 2009.

George Trifu