Topul celor mai proaste cinci afaceri in 2008

Data publicarii: 28-11-2008 | Afaceri

Cei care si-au pus speranta ca in 2008 vor da lovitura in afaceri, fie si-au pierdut banii, fie au trebuit sa-si amane visul pentru o perioada mai linistita din punct de vedere economic. Anul acesta s-a ajuns la contractarea pietei globale de capital cu cateva mii de miliarde de dolari, la nenumarate falimente rasunatoare, la blocarea creditelor si escaladarea somajului. De aceea, pentru 2008 e mai potrivita realizarea unui top al celor mai proaste afaceri, decat al celor mai reusite, acestea din urma putand fi numarate pe degete.

1. Falimentul Lehman Brothers, ajutat de decizia Federal Reserve de a nu sprijini in niciun fel banca, este considerata de editorii publicatiei americane Fortune afacerea cea mai proasta din acest an. Falimentul uneia dintre cele mai mari banci de investitii din lume a generat o stare de panica si nesiguranta in randul investitorilor mentinuta pana astazi. Ulterior, Federal Reserve a intervenit cu sume considerabile pentru ajutarea unor alte mari institutii financiare aflate in pragul falimentului.

Mii de investitori au pierdut zeci de milioane de dolari chiar in ultimele luni de existenta a Lehman. Multi au cumparat actiuni ale companiei la pretul de 50 de dolari/titlu bazandu-se pe faptul ca banca va fi sustinuta de guvern. Acum o actiune Lehman valoreaza 5 dolari.

2. Refuzul Yahoo de a accepta oferta Microsoft. In urma cu cateva luni Microsoft oferea pe o actiune Yahoo 31 dolari. Dupa lungi negocieri, oficialii Yahoo au refuzat sa ajunga la un acord cu cel mai mare producator de software, desi acesta imbunatatise oferta pana la 33 dolari, cu doi dolari sub ceea ce voia Yahoo. Acum, un titlu se vinde cu mai putin de 12 dolari, iar conducerea Yahoo implora Microsoft sa revina la masa negocierilor.

In aceasta afacere, cel mai mare perdant individual a fost Carl Icahn, a carui investitie de 1,8 miliarde de dolari in Yahoo a intrat la apa cu un miliard.

3. Indecizia Trezoreriei americane. In septembrie, secretarul Trezoreriei, Hank Paulson anunta un super-fond pentru cumpararea instrumentelor derivate toxice de pe piata. In fata dezinteresului investitorilor, fondul a fost suspendat. A urmat ajutorul de 700 de miliarde de dolari a carui menire nu a fost de la inceput hotarata. Aceste oscilatii si ezitari au indus o stare de neincredere mai intai in SUA si apoi in intreaga lume.

4. Sam Zell, unul dintre cei mai mari investitori, a cumparat al doilea ziar ca tiraj din SUA, Tribune, cu suma de 13 miliarde de dolari. La scurt timp toate afacerile din mass-media americana s-au diminuat, ducand la pierderi de peste 50%.

5. O alta confirmare a dezastrului din media americana este afacerea facuta de Philip Falcone, directorul fondului de investitii Herbinger, care a cumparat pachetul majoritar al New York Times. Nu dupa mult timp, actiunile au scazut cu 60%, ducand la o pierdere de 512 milioane dolari.

George Trifu