Seful FMI vede riscuri de criza mondiala prelungita si de revolte sociale
Data publicarii: 16-12-2008 | InternationalEconomia mondiala s-ar putea adanci intr-o criza prelungita, care sa starneasca revolte sociale, daca guvernele nu maresc si nu implementeaza pachetele promise de stimulente, a avertizat luni directorul Fondului Monetar International (FMI), Dominique Strauss-Kahn, citat de Reuters.
Cresterea economica a Chinei se tempereaza, in conditiile in care economia mondiala inregistreaza o comprimare fara precedent a activitatii si se indreapta spre recesiune, ceea ce sporeste riscul de a asista la alte revolte precum cea din Grecia, a spus Strauss-Kahn.
Fara o reactie rapida din partea guvernelor, inceputul revigorarii economice - estimat in prezent pentru sfarsitul lui 2009 sau inceputul lui 2010 - ar putea veni mai tarziu, a atras atentia seful FMI.
"Mai sunt inca multe lucruri de facut, iar daca nu le vom face, ne va fi greu sa evitam o criza indelungata pe care toata lumea ar vrea sa o evite", a declarat Dominique Strauss-Kahn.
Seful Fondului Monetar International a estimat ca protestele violente se vor extinde in cazul in care sistemul financiar nu este reorganizat in beneficiul tuturor, nu doar al unei elite restranse.
"Daca nu suntem in stare sa facem acest lucru, ar putea sa apara revolte sociale in multe locuri, inclusiv in economiile avansate", a adaugat seful FMI.
Fondul ar putea revizui in scadere in ianuarie estimarea actuala, de 2,2%, pentru cresterea economica mondiala, in contextul in care guvernele se opun sau nu au capacitatea sa aloce suficiente fonduri, ca sa restabileasca increderea, ptrivit lui Strauss-Kahn.
Dominique Strauss-Kahn a atras atentia ca pachetul de stimulente al Uniunii Europene, echivalent cu 1,5% din produsul intern brut (PIB), este insuficient.
Seful FMI a aratat ca liderii europeni tin inca sa se incadreze in limitele de deficit bugetar de dinainte de criza atunci cand planifica pachetul de stimulente, in loc sa adopte reglementari noi, adecvate dimensiunii problemelor economice.
"Ne confruntam cu o scadere fara precedent a productiei si avem indicii ale unei incertitudini semnificative ce limiteaza eficienta unor masuri de politica fiscala", a spus seful FMI.
Fondul recomanda guvernelor sa cheltuie cumulat 2% din PIB-ul mondial, respectiv 1.200 miliarde dolari, ca sa reduca riscul unei recesiuni mondiale catastrofale.
NewsIn
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Consumer Index Romania 2025: Romanii resimt presiunea inflatiei si devin mai prudenti in consum
- Salt Bank trece de 700.000 de clienti
- Peste 80% dintre cei mai mari chiriasi din Romania platesc sub 5% din cifra de afaceri pentru ocuparea spatiilor de birouri moderne
- Gala Premiilor UNSICAR 2025 marcheaza 25 de ani de activitate ai organizatiei
- SigurantaOnline.ro: Volumul 4 din The Websters a fost lansat oficial
- Analiza de piata: Efectul modificarilor fiscale din 2025 asupra antreprenorilor romani
- Cushman & Wakefield ECHINOX, mandat exclusiv pentru vanzarea platformei Electroputere Craiova
- EY Romania - CJUE redefineste granitele transformarii substantiale in regulile de origine: lectii-cheie din cauza C-86/24 CS STEEL despre originea nepreferentiala in dreptul vamal UE
- Functiile financiar-fiscale au nevoie de un nou tip de profesionisti care folosesc tehnologia si inteligenta artificiala alaturi de competentele in fiscalitate
- Meta Estate Trust, rezultate la 9 luni 2025: profit net in crestere si active totale mai mari cu 10% fata de 2024
- Cargus: Crestere de 15% a volumelor de colete in weekendul de Black Friday, sustinuta de clientii internationali si de vanzarile din segmentul fashion
- Studiu Deloitte: veniturile afacerilor de familie, estimate sa creasca cu 84% in 2030 fata de 2020 la nivel global
- ETF BET Patria - Tradeville, cel mai mare ETF cu investitii in actiuni romanesti, atinge 700 milioane lei in active totale si 31 de mii de investitori
- 2Performant: Platforma BusinessLeague.com a generat mai multe vanzari fata de anul trecut in perioada Black Friday
- Piata industriala si logistica din Romania atinge un nivel record in 2025 - cererea de spatii creste cu 64%, iar zona Bucuresti-Ilfov domina, din nou, inregistrand peste doua treimi din tranzactii