Topul tarilor cu cele mai mari injectii de capital in economie

Criza actuala a impartit lumea analistilor economici in doua categorii ireductibile: cei care aproba si considera benefica interventia masiva a statului pe piata de capital, prin infuzii consistente de lichiditati si cei care considera aceasta practica o reintoarcere la statul etatist si o aruncare a miliardelor de dolari in neant.

Cei din prima categorie isi justifica pozitia invocand situatia exceptionala in care se afla economia mondiala, aflata in imposibilitatea de autoreglare. Reechilibrarea pietei si recastigarea increderii investitorilor nu se pot obtine decat prin masuri complexe derulate de institutiile bancare centrale.

Adeptii principiului 'laissez-faire' spun ca s-a ajuns la actuala criza din cauza umflarii artificiale a pietei, a crearii unor active fictive, fara acoperire in realitate. Rezolvarea fireasca a turbulentelor inseamna in viziunea lor asezarea pietei in albia fireasca, chiar daca aceasta inseamna desfiintarea a zeci de companii si pierderea a milioane de locuri de munca.

Frica reeditari Marii Depresiuni din anii '30 a facut guvernele sa imbratiseze argumentele interventioniste. Startul l-au dat Statele Unite ale Americii in urma cu cateva luni, obligand practic restul economiilor, mai intai cele occidentale, pe urma cele rasaritene sau asiatice, sa procedeze in mod similar.

1. Conducand de la distanta, tara cu cea mai mare injectie de capital este SUA. La sfarsitul anului 2008, Guvernul a aprobat un fond de ajutor in valoare de 700 miliarde de dolari, dar paralel a intervenit cu alte cateva sute de miliarde pentru garantarea depozitelor unor banci falimentare si preluarea unor active toxice. In aceste zile, Congresul dezbate o alta injectie de 825 miliarde de dolari, ducand costul total al politicii protectioniste la peste 2.000 miliarde dolari, ceea ce ar insemna ca fiecare angajat american va contribui la salvarea sistemului cu cate 10.000 dolari.

2. Desi pe continete diferite si cu sisteme politice opuse, China si SUA sunt strans legate economic. In consecinta, problemele financiare din America s-au rasfrant puternic in China, determinand o interventie uriasa a statului: 585 miliarde dolari, echivalentul a 14% din PIB-ul tarii. Banii insa sunt mai putin indreptati spre banci si mai mult spre economia reala: lucrari de infrastructura si incurajarea consumului populatiei.

3. In decembrie 2008, presedintele Frantei Nicolas Sarkozy, a lansat un plan de sustinere a economiei in valoare de 34 miliarde de dolari, ceea ce reprezinta circa 1,3% din Produsul Intern Brut. Comisia Europeana, care de regula face totul pentru evitarea deficitelor, a recomandat pachete de stimulare de 1,5% din PIB in regiune.

4. In noiembrie 2008, Gordon Brown, prim-ministrul Marii Britanii a eliberat un pachet de stimulare economica de 28 miliarde dolari, starnind la acea data nemultumirea Germaniei, care i-a acuzat pe englezi de ultra-ptotectionism. La scurt timp s-au vazut fortati, la randul lor, sa ia aceeasi masura. In ciuda ajutorului, economia britanica este inca sub asediu, analistii dand foarte probabila o noua interventie.

5. Japonia a tot incercat sa-si ajute economia 15 ani la rand, cu efecte mixte. Un colaps brusc al exporturilor a dus la necesitatea unui ajutor mult mai consistent: 50 miliarde de dolari, echivalentul a 1% din PIB.

6. In noiembrie 2008, Germania, tara cu cea mai puternica economie din Europa, a aprobat un prim plan de 30 miliarde dolari. Peste acestia, cancelarul Angela Merkel a mai adaugat recent inca 65 miliarde dolari, ridicand costul total la aproximativ 1,5% din Produsul Intern Brut al tarii.

George Trifu