Lei, euro sau dolari? Toate trei!
Data publicarii: Astazi, 06-03-2009 | Finante-BanciLeul are argumentul dobanzilor mari, euro speculeaza slabiciunile economiei locale, dolarul are un culoar mai bun prin prisma politicilor guvernamentale mai bine coordonate. O strategie ideala in aceste momente: 45% lei, 30% euro, 25% dolari.
Statele din zona euro par a se pune mai greu de acord asupra masurilor de sprijnire a economiei comunitare iar probleme cu care se confrunta tari precum Italia, Spania, Irlanda (deficite bugetare consistente) destabilizeaza moneda euro. Moneda unica pare sa fi incheiat, de altfel, un ciclu de crestere fata de dolar, iar o adancire a crizei actuale plus taierea dobanzilor in spatiul euro vor duce la aprecierea dolarului, perceput ca moneda mai sigura. Cum BNR calculeaza cursul leu-dolar trecand prin referinta leu-euro, o apreciere a dolarului fata de euro va echivala cu cresterea monedei americane fata de leu. Ponderea in care ar trebui inclus dolarul in portofoliul valutar al fiecaruia depinde de apetitul de risc. Daca sunteti mai conservator mergeti pe 10%, daca aveti toleranta mai buna la risc urcati la 30-40%.
Cursul leu-euro, ce pare batut acum in cuie in intervalul 4,2-4,3 lei/euro, se bazeaza pe lipsa de lei din piata (BNR are grija sa absoarba lichiditatea in exces, iar bancile au nevoie disperata de resurse noi - vezi promotiile lansate in acest sens la depozite) si pe vanzarile de valuta din partea bancii centrale. BNR a considerat ca acest nivel al cursului este optim raportat la starea actuala a economiei, de aici si urcarea fara convulsii la 4,2 de la 4 lei/euro, in numai cateva zile de la inceputul anului. Vestea proasta este ca vor urma niste date macroeconomice negative in curand. Ne referim in special la datele privind PIB-ul pe primul trimestru (e greu de crezut ca am putea evita o scadere a acestuia), dar si incasari mai mici la bugetul de stat. In consecinta, pastrarea a cel putin 30% din economii in euro ni se pare oportuna, cu atat mai mult cu cat dobanzile sunt destul de bune si aici (intre 5-7,5% pe an).
Pentru lei, dobanzile mari (15-17%) acordate de unele banci ofera o oarecare marja de protectie fata de viitoarele devalorizari ale monedei nationale. De exemplu, la o dobanda de 15% pe an, cursul de schimb ar trebui sa depaseasca 4,75 lei/euro in decembrie pentru a vorbi de pierderi pentru cei care economisesc in lei. In concluzie, o strategie de pastrare a economiilor 45% in lei, 30% in euro, 25% in dolari pare cea mai indicata in acest moment.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Update 2: Curs record anuntat de BNR: euro depaseste 5,21 lei
- Inceputul lui 2026 arata o tendinta clara a romanilor de a-si planifica din timp vacantele, cu accent pe siguranta
- Cheltuielile auto, din rutina contabila in zona de risc fiscal: de ce a devenit deductibilitatea fiscala o prioritate pentru ANAF
- Polarizare pe piata birourilor: 87% dintre companiile mari isi mentin suprafatele de birouri, in timp ce firmele mici se extind
- Studiu Deloitte Romania despre piata locala de arta: pictura contemporana domina optiunile de achizitie
- Piata logistica intra intr-o faza de ajustare dupa anul record 2025, pe fondul incertitudinilor interne si externe. Perspectivele pe termen lung raman solide
- EY lanseaza inteligenta artificiala autonoma la nivelul intregii organizatii
- Bank of America depaseste asteptarile in T1: profit in crestere cu 17% si venituri peste estimari
- Inflatia revine pe crestere in martie: urca la 9,9%, pe fondul scumpirilor generalizate
- Schneider Electric a testat modelul AI agentic NVIDIA Nemotron pentru managementul alarmelor
- Oboseala schimbarii loveste angajatii: companiile cauta echilibrul intre viteza, AI si capital uman
- Aderarea Romaniei la OCDE: pas strategic major cu impact asupra investitiilor si costurilor de finantare
- Studiul EY Consumer Index 2026, editia de Paste: romanii devin mai calculati si mai informati cu cheltuielile de Paste
- Hidroelectrica incepe reumplerea lacului Vidraru si publica rezultatele financiare pentru 2025
- Avertisment: Romanii, vizati de un nou val de frauda online care foloseste imaginea presei si a persoanelor publice