Avantajele si dezavantajele Romaniei in contractarea finantarii externe sub cupola FMI

Romania negociaza un pachet de finantare externa care s-ar putea dovedi cel mai consistent imprumut din istoria post-decembrista, dupa ce alte doua tari din UE - Ungaria si Letonia - au apelat deja la controversata solutie de siguranta numita FMI.

Imprumutul de la Fondul Monetar International (FMI), util pentru finantarea balantei de plati a unei tari in contextul lichiditatii restranse din plan mondial, este o solutie criticata pentru reformele economice si sociale dure pe care le presupunea in mod traditional.

Una dintre necunoscute este insa felul in care Fondul isi va adapta politicile economice la nevoile statelor, modificate de actuala criza mondiala.

De ce este bine...

Notiunile "control" si "disciplina", frecvent utilizate in dezbaterile despre un acord cu FMI, au si conotatii pozitive.

Dupa un 2008 electoral, incheiat cu un deficit bugetar de aproximativ 5% din PIB, Guvernul Romaniei trebuie sa reduca drastic cheltuielile si sa gasesca solutii pentru a limita scaderea veniturilor, intr-un an in care sansele de crestere economica pozitiva sunt din ce in ce mai mici.

Prognoza Comisiei Europene pentru deficitul bugetar al Romaniei era de 7,5% din PIB in 2009, fara a include insa masurile de reducere a cheltuielilor.

Cu prezumtia acestor masuri, Guvernul roman si-a propus, initial, o tinta de 2% din PIB pentru deficitul bugetar, in conditiile unei prognoze de crestere economica de 2,5% in 2009.

Ministrul finantelor, Gheorghe Pogea, a declarat vineri ca Romania poate inregistra si o crestere economica negativa in 2009. In lumina noilor date statistice, guvernul ar putea negocia un deficit bugetar mai mare.

De altfel, surse guvernamentale au declarat, vineri, ca una dintre variantele avute in vedere de Executiv in negocierile purtate cu reprezentantii FMI este realizarea unui deficit bugetar de 3 - 3,5% din PIB in 2009, in cazul in care Romania va intra in recesiune in acest an.

Cu ce am gresit

Unul dintre principalele puncte slabe ale politicilor economice ale Romaniei din ultimii ani s-a concentrat in politica fiscala prociclica. Concret, Romania a procedat invers decat impunea teoria economica.

In loc sa se concentreze pe realizarea unor deficite bugetare reduse in perioada de boom economic din ultimii ani, bugetul tarii a fost in toata aceasta perioada pe un minus important, care ar fi fost justificat doar de cheltuieli de investitii in domenii precum infrastructura.

O astfel de logica, de altfel corecta, ne-ar fi permis largirea deficitului bugetar abia intr-o perioada de criza, cand economia trebuie stimulata, inclusiv prin masuri fiscale.

Ce ne-ar putea impune FMI...

Negocierile incepute saptamana trecuta cu reprezentanti ai FMI, Bancii Mondiale si Bancii Centrale Europene (BCE) au starnit speculatii legate de masurile pe care Romania ar trebui sa le accepte in cazul unui acord.

Cert este ca Guvernul s-ar angaja sa tina in frau cheltuielile si sa gaseasca, in paralel, solutii pentru a asigura un nivel decent al veniturilor bugetare.

Aceasta conditie se poate traduce in limitarea cheltuielilor cu salariile in sectorul public, reformarea si restructurarea institutiilor statului, iar pe de alta parte, in posibile majorari de taxe si impozite.

Asa-numitele costuri sociale s-ar putea materializa in cresterea nivelul somajului in anumite sectoare ale economiei. In privinta salariilor, dezbaterea poate fi mai complexa, avand in vedere ca euforia consumului din ultimii ani a obisnuit populatia cu rate de crestere anuala de 20-30% care, necorelate cu avansul productivitatii, erau oricum nesustenabile.

In privinta pensiilor, o posibila solutie ar fi indexarea acestora la inflatie, nu la salarii, ca pana in prezent.

Mari semne de intrebare ridica eventualele conditii legate de noi privatizari, mai ales daca acestea ar viza sectoare strategice prin definitie, precum cel energetic.

Ce au facut statele membre UE imprumutate...

Ungaria a majorat impozitul pe profit de la 16 la 19% si a urcat taxa pe valoarea adaugata de la 20% la 23%, precum si accizele la tutun, alcool si combustibili. In schimb, statul vecin a redus cu 5% impozitele pentru IMM-uri, pentru a controla somajul. Totodata, impozitul pe salarii a fost redus cu doua puncte procentuale, la 27%.

In schimbul acestor masuri, Ungaria a obtinut 20 de miliarde de euro de la FMI, Banca Mondiala si UE, din care 15,7 miliarde dolari doar de la Fond.

Acordul dintre FMI si Ungaria a dus la un plan de sustinere a sectorului bancar de 2,3 miliarde euro, insa guvernul ungar s-a obligat sa inghete salariile bugetare si sa renunte la al 13-lea salariu pe care il primesc in mod normal circa 700.000 de persoane in fiecare an. Totodata, deficitul bugetar luat in calcul de guvern s-a plasat in limita acceptata de FMI, la 2,6% din PIB in acest an.

In Letonia, masurile "anticriza" au constat in reducerea salariilor din sectorul public cu 15%, cresterea TVA de la 18 la 21%, cresterea accizelor si eliminarea impozitelor pe produsele de stricta necesitate. De la FMI, statul baltic a primit 10,4 miliarde dolari.

Cum stam comparativ cu alte state

Fata de celelalte doua tari din UE care au apelat la ajutorul FMI, Romania are o datorie externa semnificativ mai redusa. Daca in Ungaria ponderea datoriei externe in PIB se apropia de 100% anul trecut, in Letonia era chiar mai mare, de aproximativ 140% din PIB la jumatatea lui 2008.

Datoria externa pe termen mediu si lung a Romaniei a ajuns la 50,5 miliarde euro la finalul lunii ianuarie, in crestere cu 0,9% fata de decembrie 2008. Datoria statului reprezinta doar 10,9 miliarde euro, respectiv 21,6% din datoria externa totala. Datoria pe termen scurt a Romaniei este de aproximativ 24 miliarde euro. In 2008, PIB-ul Romaniei a fost de 503,959 miliarde lei (136,8 miliarde euro) in intregul an.

La capitolul deficit de cont curent, Ungaria sta mai bine decat Romania, cu un dezechilibru de 6-7% din PIB la nivelul anului trecut. Letonia, in schimb, se plasa peste 15% din PIB in 2008, an in care Romania a inceput corectarea deficitului extern, ajungand aproape de 12% din PIB.

In ceea ce priveste devalorizarea monedei nationale, Romania are un avantaj in fata Ungariei, in conditiile in care leul a pierdut mai putin teren in fata euro in ultimele luni, comparativ cu forintul.

In schimb, Letonia tinteste, prin politica sa monetara, un anumit nivel al cursului, ceea ce a insemnat, in ultima vreme, eforturi masive depuse de banca centrala pentru mentinerea monedei nationale in intervalul impus.

Mai exact, in cazul Letoniei, tinta bancii centrale este stabilitatea externa a monedei nationale, adica fixarea lats-ului  in raport cu euro la o paritate de aproximativ 0,7 lati/euro. Limitele fluctuatiilor normale in jurul ratei fixe sunt de plus sau minus un punct procentual. Banca Letoniei intervine cand rata de schimb depaseste limitele fluctuatiei normale.

Un alt aspect important este indatorarea in valuta, care in cazul Romaniei depaseste usor 20% din PIB si jumatate din totalul creditului. Tabloul arata mai dramatic in cazul Letoniei, unde numai imprumuturile in valuta depasesc valoarea PIB-ului tarii, iar creditul total se plaseaza la aproximativ 120% din PIB. In Ungaria, ponderea imprumuturilor in valuta in total credite de aproximativ 60%.

Asul din maneca Romaniei, in privinta stabilitatii sistemului bancar, sta in nivelul rezervelor minime obligatorii (RMO) pe care bancile le constituie la BNR. Pana nu demult, mentinerea acestora la un nivel foarte ridicat facea subiectul criticilor bancherilor din Romania, deoarece banii astfel blocati in rezerve nu puteau fi folositi pentru a da mai multe credite. In prezent, RMO-urile constituie plasa de siguranta pentru sistemul bancar.

Romania este singurul stat din UE cu un nivel al RMO atat de ridicat, de 40% la pasivele in valuta si de 18% pentru pasivele in lei. In zona euro, nivelul RMO este de 2%. Spre finalul anului trecut, Ungaria a redus nivelul RMO de la 5 la 2%.

De precizat ar fi si faptul ca solvabilitatea bancilor din Romania este mult mai ridicata decat a institutiilor de credit din alte state europene. Desi in usoara scadere, indicatorul de plaseaza in continuare la un confortabil 12%, in conditiile in care nivelul recomandat este de 8%.

Fondurile europene, care ar trebui sa intre in Romania pana in 2014, insumand aproximativ 30 miliarde euro, ar putea constitui un avantaj important, daca ar fi suficient exploatat.

Potrivit estimarilor oficiale, pe care se bazeaza si negocierile actuale cu FMI, fondurile europene intrate in acest an in Romania nu vor depasi un miliard de euro, dupa ce s-au plasat la aproximativ un sfert din aceasta suma in 2008.

Alte tari sunt mai bine vazute...

Potrivit unui articol aparut in publicatia The Economist la finalul lunii februarie, "Polonia nu este nici macar aproape de colaps". Ca avantaj fata de celelalte state central si est-europene, "este destul de mare ca sa nu depinda intr-o prea mare masura de exporturile catre restul UE".

Publicatia sustine ca Polonia este una din cele mai ferite tari din noii intrati in Uniunea Europeana, avand o datorie publica sub 50% din PIB.

"Cresterea economica va fi nesemnificativa, daca nu chiar negativa, dar nimeni nu estimeaza un declin puternic. Creditul din sectorul neguvernamental in valuta se situeaza la aproximativ 30% din totalul creditului neguvernamental, fata de o cifra dubla in cazul Ungariei", se mai arata in articol.

Romania se aseamana, din acest punct de vedere, Poloniei. De altfel, si intermedierea financiara este la fel de redusa in ambele state, la aproximativ 40% din PIB.

The Economist prezinta intr-o lumina favorabila si Cehia, care "are un sistem bancar solid si o datorie redusa".

"Vecinul sau, Slovacia, este intr-o forma si mai buna, deoarece a aderat la zona euro anul acesta. Ca si Slovenia, care a aderat acum doi ani, Slovacia se poate bucura de protectia totala a zonei euro", se mai arata in articol.

In ultimele sase luni, FMI-ul a aprobat un imprumut de 16,4 miliarde dolari pentru Ucraina, 15,7 miliarde dolari pentru Ungaria, 10,4 miliarde dolari pentru Letonia, 2,5 miliarde dolari pentru Belarus, 2,1 miliarde dolari pentru Islanda, 7,6 miliarde dolari pentru Pakistan si 516 milioane dolari pentru Serbia - in total 55 miliarde dolari.

In cazul Ucrainei, stat care nu face parte din UE, planul anticriza cerut de Fond a prevazut in special infiintarea unui fond de stabilizare pentru acordarea de credite bancilor si companiilor. Cu toate acestea, parlamentarii ucraineni au respins o clauza care prevedea amanarea pana in 2011 a unei mariri a salariului minim pe economie, prevazuta pentru anul 2009. Ulterior, FMI a blocat cea de-a doua transa a imprumutului, de 1,84 miliarde dolari, dupa ce guvernul a aprobat un buget construit pe un deficit public de 3% din PIB, mai mare decat cel impus de Fond.

Bulgaria, stat care a intrat in UE in acelasi timp cu Romania, are un nivel al datoriei externe totale de peste 100% din PIB si un nivel al datoriei publice confortabil, de aproximativ 20% din PIB. Deficitul de cont curent este semnificativ mai mare ca al Romaniei, apropiindu-se la 25% din PIB anul trecut. Pe de alta parte, avantajul statului vecin consta in politica fiscala mai conservatoare din ultimii ani, care i-a permit chiar realizarea de excedent bugetar.

NewsIn