Deteriorarea situatiei economice mareste riscul unor turbulente sociale in Romania

Romania ar putea fi amenintata de o destabilizare politica, in contextul in care deteriorarea situatiei economice si cresterea somajului maresc riscul turbulentelor sociale, arata un raport al Economist Intelligence Unit (EIU).

"Romania, a carei iesire din comunism a fost cea mai violeta din Europa de Est, cu exceptia fostei Iugoslavii, s-a confruntat in anii '90 cu o serie de revolte politice violente, conflicte interetnice, demonstratii in Capitala si proteste sindicale ce au dus la blocarea drumurilor si a cailor ferate. Tulburarile publice s-au resimtit cel mai puternic in perioadele de scadere economica, din intervalele 1990-1992 si 1996-1999", arata raportul EIU.

In cadrul acestui raport, indicele de instabilitate politica al Romaniei a fost calculat la 6,4 puncte, ceea ce plaseaza statul roman pe locul 66 din 165, intr-un clasament al tarilor cu cele mai ridicate riscuri de aparitie a protestelor sociale.

Cel mai scazut indice al instabilitatii politice este de 1,2 puncte si apartine Norvegiei, urmat de indicele Danemarcei (2,2 puncte) si al Canadei (2,8 puncte).

La polul opus al clasamentului se situeaza Zimbabwe (8,8 puncte), Ciad (8,5 puncte) si Congo (8,2 puncte).

Printre tarile europene cu cel mai mare risc de instabilitate politica se afla Ucraina, cu un indice de 7,6 puncte, aflata pe locul 16 al clasamentului, Republica Moldova si Bosnia-Hertegovina, cu indici de 7,5 puncte.

Bulgaria detine o pozitie mai buna decat Romania in acest clasament, ocupand locul 86, cu un indice al instabilitatii politice de 6 puncte. Dintre noile state ale Uniunii Europene, riscuri mai mici de destabilizare politica exista in Ungaria, Lituania, Slovacia, Polonia, Cipru, Slovenia si Cehia.

Estonia si Letonia sunt singurele state UE in care riscurile de proteste sociale sunt mai mari decat in Romania, ambele tari baltice fiind situate pe locul 55, cu indici de 6,7 puncte.

Raportul subliniaza ca actuala criza economica are deja un impact social major in multe tari, in principiu sub forma cresterii somajului. EIU arata ca multe economii emergente sunt expuse fata de acest fenomen, in contextul in care criza mareste numarul persoanelor sarace si reduce marimea clasei de mijloc.

EIU considera ca formele de protest social, chiar si cele violente, vor ramane slab organizate, iar guvernele vor putea sa le controleze. In Grecia, un guvern slab a reusit sa faca fata unei saptamani de revolte violente ce au avut loc in Atena si alte orase, in decembrie 2008.

Pana acum, numai guvernele din Islanda si Letonia au cazut sub impactul crizei, mai arata raportul. Totusi, in conditiile in care criza economica se adanceste, unele incidente se vor transforma in evenimente cu implicatii mult mai grave si de mai lunga durata: rebeliuni armate, lovituri de stat, conflicte civile si chiar razboaie intre state, considera EIU. 

In Ungaria, scaderea salariilor, o recesiune adanca si cresterea somajului afecteaza popularitatea guvernului. Tara are datorii mari, datoria publica fiind de 70% din produsul intern brut in 2008, iar guvernul nu mai are bani pentru cheltuieli. O politica fiscala restrictiva face parte dintr-un acord cu Fondul Monetar International (FMI), iar acest lucru ar putea duce la nelinisti sociale.

NewsIn