Criza economica forteaza FMI-ul sa isi regandeasca politica de creditare
Data publicarii: 25-03-2009 | InternationalFondul Monetar International (FMI) a anuntat ca va dubla limitele de creditare pentru tarile afectate de criza economica globala si va relaxa conditiile privind acordarea de imprumuturi, pentru tarile emergente ce au nevoie de asistenta pe termen scurt, scrie Bloomberg.
De asemenea, Fondul va revizui un program de creditare imediata, va dubla liniile obisnuite de creditare si va permite guvernelor sa ia imprumuturi mai repede si mai usor.
"Aceste reforme reprezinta o schimbare semnificativa in modul in care Fondul isi poate ajuta tarile membre, schimbarea fiind necesara in contextul crizei financiare", a spus seful FMI, Dominique Strauss-Kahn.
Oficialul a subliniat ca o mai mare flexibilitate privind conditiile de acordare a creditelor va ajuta Fondul sa raspunda mai bine cerintelor variate ale membrilor sai.
Facilitatea de creditare pe termen scurt, denumita Linia Flexibila de Creditare, nu a avut nici macar un client, din momentul in care a fost anuntata initial, acum cinci luni. Schimbarile reflecta eforturile lui Strauss-Kahn de a inlatura efectele dezastruoase ale crizei economice si de a creste rolul FMI-ului in prevenirea crizelor financiare.
John Lipsky, primul director adjunct al Fondului, a caracterizat schimbarile drept o "evolutie semnificativa" si a explicat ca acestea vor transforma institutia intr-una mai atenta la nevoile membrilor sai.
Paulo Nogueira Batista, directorul executiv din Brazilia al FMI-ului, a declarat ca actuala criza financiara accelereaza schimbarile in cadrul marilor institutii internationale.
"Multe dintre ideile vehiculate anul trecut au fost considerate nerealiste sau chiar utopice, dar criza a transformat idei care chiar acum sase luni erau catalogate asemanator, in ceva real, palpabil", a declarat acesta.
De asemenea, Fondul a mai anuntat ca va dubla limita de creditare pentru imprumuturile traditionale acordate statelor - asa-zisele acorduri standby - pe baza contributiilor acestora la fond. "Limitele superioare au ca obiectiv intarirea increderii statelor ca pot avea acces la aceste resurse, pentru rezolvarea nevoile de finantare", a anuntat FMI-ul.
Fondul "se va baza mai mult pe conditiile prestabilite", decat pe cele traditionale impuse dupa acordarea imprumutului - care, in mod normal, pun accentul pe reducerea cheltuielilor bugetare.
Linia Flexibila de Creditare le va ingadui statelor considerate ca avand politici "adecvate", sa ia imprumuturi fara indeplinirea anumitor conditii. Pentru a avea acces la bani, Fondul a anuntat ca un stat va trebui sa aiba un nivel scazut al inflatiei, datorii externe moderate si finante publice stabile.
Ultimul plan ofera imprumuturi pe termen mai lung - de pana la un an, fata de numai trei luni - si nu are limite fixe asupra sumei maxime pe care un stat o poate imprumuta. Suplimentar, statele pot sa acceseze linia de credit oricand si nu trebuie sa incaseze imprumutul imediat.
Imprumuturile traditionale ale FMI-ului au avut trecere mare inca de la inceputul crizei financiare, cand 55 miliarde dolari au fost acordati unor natiuni precum Pakistan, Ucraina si Islanda. In noiembrie, creditorul al carui sediu central se afla la Washington a avut cea mai aglomerata perioada din istoria sa de 60 de ani, dupa ce a fost de acord sa extinda imprumutul cu suma record de 41,8 miliarde dolari. Aceste credite sunt acordate de cele mai multe ori pentru cativa ani si includ cercetarea atenta a economiei si politicii bugetare.
Pentru a face fata cererii pentru imprumuturi, Strauss-Kahn a declarat ca vrea sa dubleze marimea resurselor FMI-ului, la 500 miliarde dolari, fata de nivelul acestora inaintea crizei financiare. Guvernul Japoniei si Uniunea Europeana au oferit fiecare 100 miliarde dolari, in timp ce Trezoreria americana a inaintat planuri pentru sporirea capacitatii de imprumuturi a FMI-ului, la 750 miliarde dolari.
Ministrii de finante din G20, grupul celor mai industrializate si dezvoltate 20 de state, anuntasera la inceputul lunii martie ca doresc ca FMI-ul sa joace un rol mai mare in temperarea crizei financiare. "Suntem de acord cu nevoia urgenta de a creste substantial resursele FMI-ului", au anuntat acestia intr-un comunicat publicat pe 14 martie, in urma unei intruniri din Marea Britanie.
NewsIn
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Allianz-Țiriac a acoperit costuri de aproape 16 milioane de lei pentru riscurile petrecute în vacanțe și deplasări în afara țării în primele șase luni din 2025
- Meta Estate Trust: Alexandru Bonea, actualul CEO își va încheia mandatul la finalul lunii octombrie 2025, de comun acord cu Consiliul de Administrație
- UniCredit Bank devine Participant la sistemul de tranzacționare al Bursei de Valori București
- C&W Echinox: Companiile au contractat birouri pentru peste 7.000 de noi angajați în S1 2025
- Studiu Deloitte: tarifele vamale au efecte semnificative asupra companiilor multinațional
- Studiu EY: Modelele de business din retail trebuie să se adapteze pentru a stimula creșterea
- Revolut devine partener de titlu al viitoarei Audi F1 Team
- De anul viitor taxele locale din România vor crește semnificativ
- Prețurile de transfer sub control: Strategii esențiale pentru companii în fața presiunilor fiscale
- Colliers: Piata birourilor din Bucuresti a coborat la minimele ultimilor 4 ani, pe plan regional
- Studiu EY: Listările globale au dat dovadă de reziliență în primul semestru din 2025 în pofida volatilității pieței
- Libra finanțează cu 119 mil. lei proiectul rezidențial Scala Sopor din Cluj
- Revolut Business lansează în România conturile de economii pentru companii, cu dobândă de până la 4% pe an
- Pluriva investeşte 250.000 de euro într-un asistent virtual AI, dedicat companiilor din România
- Ciprian Pop preia conducerea Allianz-Țiriac Pensii Private