De ce sunt asa de scumpe concediile in Romania?
Data publicarii: 24-07-2009 | TurismO saptamana de cazare cu mic dejun in statiunile Mamaia sau Neptun de la Marea Neagra va costa cat una in Turcia sau in Grecia in sistem all-inclusive. Cand sunt intrebati de ce au preturile asa de mari la cazare, hotelierii romani dau vina pe autoritati, pe costurile de intretinere si pe lipsa de promovare a turismului.
Un sejur de sapte zile la hotelul de trei stele Lido din Mamaia, cu demipensiune, costa 1.512 lei, in plin sezon estival. Pentru acelasi numar de zile, la un hotel tot de trei stele din statiunea Kusadasi din Turcia, dar in sistem all-inclusive (n. red. - puteti consuma nelimitat mancare si bautura locala si aveti acces gratuit la plaja, la piscina si la toate serviciile), va trebui sa platiti 399 de euro (1.675 de lei). Specificam faptul ca ambele hoteluri au fost alese la intamplare, din ofertele agentiilor de turism.
Intrebati de ce hotelierii romani nu reusesc sa castige lupta cu preturile, comparativ cu concurentii lor din Turcia sau din Grecia, oficialii din turism dau vina pe lipsa de promovare, pe controalele foarte dese ale autoritatilor, pe multitudinea de amenzi si pe lipsa de implicare a statului.
Pentru a exemplifica, presedintele Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism (ANAT), Corina Martin, a citit ieri, in cadrul conferintei "Mediafax talks about Romanian Tourism", o scrisoare primita de la un hotelier din Mamaia, care se plangea ca in ultimele trei saptamani a primit 11 controale din partea autoritatilor. "In costul unei nopti de cazare cu mic dejun intra si facturile la energie, la gaze, la curatenie, salariile cameristelor, ale chelnerilor si ale receptionerelor, preturile rolelor pentru casele de marcat etc", a relatat Corina Martin.
I-am adus la cunostinta presedintelui ANAT ca si proprietarii de hoteluri din Grecia sau din Turcia se confrunta cu mai multe controale, platesc angajatii, serviciile, mancarea si rolele de marcat la fel ca si cei din Romania, numai ca la ei raportul calitate-pret este mult mai favorabil.
"Grecia are un buget de promovare a turismului de 110 milioane de euro, dintre care 14 milioane de euro sunt alocate pentru promovarea zonelor turistice pe plan intern", a incercat sa ii scuze Corina Martin pe proprietarii de hoteluri de pe litoralul romanesc. Un alt motiv invocat este faptul ca in Romania sezonul estival dureaza doar doua luni si jumatate.
Integral in Adevarul
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Curs record anuntat de BNR: euro depaseste 5,14 lei, cu perspective de noi cresteri in urmatoarele luni
- Inceputul lui 2026 arata o tendinta clara a romanilor de a-si planifica din timp vacantele, cu accent pe siguranta
- Cheltuielile auto, din rutina contabila in zona de risc fiscal: de ce a devenit deductibilitatea fiscala o prioritate pentru ANAF
- Polarizare pe piata birourilor: 87% dintre companiile mari isi mentin suprafatele de birouri, in timp ce firmele mici se extind
- Studiu Deloitte Romania despre piata locala de arta: pictura contemporana domina optiunile de achizitie
- Piata logistica intra intr-o faza de ajustare dupa anul record 2025, pe fondul incertitudinilor interne si externe. Perspectivele pe termen lung raman solide
- EY lanseaza inteligenta artificiala autonoma la nivelul intregii organizatii
- Bank of America depaseste asteptarile in T1: profit in crestere cu 17% si venituri peste estimari
- Inflatia revine pe crestere in martie: urca la 9,9%, pe fondul scumpirilor generalizate
- Schneider Electric a testat modelul AI agentic NVIDIA Nemotron pentru managementul alarmelor
- Oboseala schimbarii loveste angajatii: companiile cauta echilibrul intre viteza, AI si capital uman
- Aderarea Romaniei la OCDE: pas strategic major cu impact asupra investitiilor si costurilor de finantare
- Studiul EY Consumer Index 2026, editia de Paste: romanii devin mai calculati si mai informati cu cheltuielile de Paste
- Hidroelectrica incepe reumplerea lacului Vidraru si publica rezultatele financiare pentru 2025
- Avertisment: Romanii, vizati de un nou val de frauda online care foloseste imaginea presei si a persoanelor publice