Cum au reactionat consumatorii la recesiune
Data publicarii: 02-10-2009 | ActualitateCriza economica mondiala a adus schimbari in comportamentul de consum, majoritatea oamenilor (61%) reusind sa se adapteze la noile conditii de piata, in timp ce doar 6% din populatie se declara in panica, facand tot posibilul sa restranga cheltuielile, potrivit unei analize a companiei de cercetare Nielsen, facuta la nivel mondial pe un esantion de 47.000 de respondenti.
Aproximativ 12% din populatie nu a fost afectata de recesiune, iar 21% a fost doar usor afectata, potrivit Nielsen. In cazul majoritatii populatiei, adaptarea la noile conditii economice a fost facuta de 22% prin cautarea reducerilor si promotiilor, in timp ce 13% dintre oameni au inceput sa economiseasca si sa faca stocuri de produse. O alta tendinta generala, intalnita si in Romania, este orientarea consumatorilor catre marcile proprii ale retelelor de comert.
Marcile proprii castiga din ce in ce mai mult teren, majoritatea strategiilor marilor retele de comert din Romania avand ca punct principal dezvoltarea acestui segment de produse. In acest context economic, marca privata devine o oportunitate atat pentru consumator, care poate achizitiona produse la preturi mai scazute, fara a face rabat de la calitate, cat si pentru retaileri, avantajul principal fiind ca aceasta categorie de produse ofera cele mai mari marje de profit. In primul semestru din acest an, marcile private de pe segmentul alimentar au crescut in valoare cu 68%, in cadrul retelelor de magazine din comertul modern, iar in cazul produselor nealimentare - cu 102%, comparativ cu aceeasi perioada a anului 2008. Cu toate ca trendul este ascendent, marcile private detin doar aproximativ 5% din vanzarile totale realizate de cateva dintre retelele mai importante ale comertului modern, in timp ce, la nivelul intregului comert modern, marcile proprii magazinelor detin o cota si mai mica, de 3%. Practic, marcile producatorilor domina inca autoritar comertul romanesc, cu peste 95% pondere, potrivit Nielsen. Daca ne uitam la comertul din alte tari, in Elvetia si Marea Britanie, marcile private detin ponderi foarte mari in vanzari - 46%, respectiv 44%.
Adaptarea consumatorului roman la recesiune
Peste jumatate dintre romani au taiat din bugetul pentru imbracaminte si au amanat cheltuielile pentru electronice si IT, acestea fiind cele mai uzuale economii in gospodarie, in contextul recesiunii economice, potrivit studiului ShopperTrends 2009, realizat de compania Nielsen.
Integral in Business Standard
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Paval Holding intra in negocieri exclusive pentru preluarea operatiunilor Carrefour din Romania
- #SigurantaOnline: Cinci greseli online care te pot costa. Le faci fara sa-ti dai seama
- Comertul international al Romaniei in 2025: impactul cursului valutar asupra importatorilor si exportatorilor
- Taxa logistica pentru coletele extracomunitare livrate in ianuarie trebuie declarata si livrata la ANAF pana la 25 februarie
- Cifra de afaceri Cargus a crescut cu aproape 9% in 2025
- Studiu Deloitte: Departamentele financiare adopta rapid noile tehnologii si vad deja beneficii clare din utilizarea automatizarii inteligente
- Sondaj EY: Directorii financiari din Romania anticipeaza un mediu fiscal mai dur, cu presiuni crescute pe conformare si predictibilitate
- Hidroelectrica atinge un nou maxim istoric la BVB si urca la o capitalizare de peste 62 de miliarde de lei
- Groupama obtine din nou certificarea internationala de Angajator de Top
- Inflatia se tempereaza in Europa, insa Romania inregistreaza in continuare cel mai ridicat nivel din UE
- Horvath, CFO Study 2026: 73% dintre directorii financiari vizeaza accelerarea digitalizarii
- Principalii investitori imobiliari din Romania anticipeaza cresterea chiriilor si stabilizarea cererii pentru inchirierea de spatii noi in 2026
- E-Proprietate si reforma impozitarii locale: ce stim si ce ramane de vazut despre impozitarea proprietatilor
- De la avantaj competitiv la conditie de baza: rolul sustenabilitatii in relatia dintre banci si clienti
- Riscul declararii inactivitatii din 1 ianuarie 2026