Cum o duc azi statele imprumutate de FMI

Argentina si Brazilia sunt doua state care au luat imprumuturi de la Fondul Monetar International (FMI). Brazilia a fost beneficiara celui mai mare imprumut acordart vreodata de Fond, iar anul acesta a anuntat ca va credita institutia cu 10 miliarde de dolari, adica o treime din creditul luat in 2002.

In intervalul 1991-1998, Argentina  trebuia sa implementeze reforme structurale si sa faca privatizari, ceea ce a condus la reducerea inflatiei. Insa, de la jumatatea lui 1998, pe fondul problemelor economice cu care s-au confruntat Rusia si Brazilia, performantele economice ale Argentinei s-au deteriorat semnificativ, astfel ca statul sud-american, intrat in recesiune, apeleaza la FMI pentru finantarea deficitului bugetar, ajuns la 2,5%.

Interventia pentru salvarea cursului, limitata

Noua conducere a Argentinei, instalata la putere in decembrie 1999, solicita sprijinul FMI. In martie 2000, conducerea Fondului a aprobat acordarea unui nou imprumut, de 7,2 miliarde de dolari catre Agentina, pentru a sustine programele economice guvernamentale. In comunicatul remis de FMI la acea data se precizeaza ca "autoritatile din Argentina au aratat ca vor folosi banii cu multa precautie". Urmand politicile convenite cu FMI, Argentina trebuia sa inregistreze o crestere a produsului intern brut de 3,5% in 2000 si de 4% in anii urmatori.

In 2002, moneda nationala a Argentinei a suferit o devalorizare de aproape 70% in raport cu dolarul, iar produsul intern brut a scazut cu 11%.  In ianuarie 2003, conducerea FMI a aprobat acordarea unui imprumut in valoare de 2,98 de miliarde de dolari Argentinei. Suma urma sa acopere toate obligatiile de plata pe care Argentina le avea catre Fond pana in august 2003.

Conform noului acord, Argentina trebuia sa gaseasca parghiile necesare pentru a mentine stabilitatea economica in timpul campaniei electorale din 2003, in urma careia urma sa fie ales un nou presedinte. Intre reformele convenite cu FMI, se numara si cele privind sistemul bancar, sistemul fiscal si politica monetara, scopul fiind reducerea inflatiei. Implicarea bancii centrale a Argentinei in salvarea monedei nationale, prin vanzarea rezervelor valutare, a fost limitata.

In 2006, produsul intern brut al Argentinei a crescut cu 8,5% fata de 2005, pana la 494,3 miliarde de dolari. In 2007, PIB a sporit cu 8,7%, la 537,3 miliarde de lei, iar in 2008 s-a inregistrat un plus de 6,8%, pana la 573,9 miliarde de dolari, cea mai importanta pondere fiind detinuta de servicii. Veniturile statului s-au ridicat la 86,65 de miliarde de dolari, iar cheltuielile la 82,85 miliarde de dolari. Inflatia s-a redus de la 8,8% in 2007 la 8,6% in 2008.

Integral in Evenimentul Zilei