Jumatate dintre romani nu reusesc sa economiseasca niciodata, arata un studiu
Data publicarii: 10-12-2009 | Finante-BanciAproximativ 50% dintre romani nu reusesc sa economiseasca niciodata, in timp ce 28% economisesc greu, cu multe restrangeri de la alte cheltuieli si doar 2% fac economii fara a restrange cheltuielile, arata un studiu prezentat de Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar.
In acelasi timp, 69% dintre cei intrebati au raspuns ca nu vor reusi sa economisesca in urmatoarele 12 luni, in timp ce doar 7% sunt siguri ca putea economisi, iar 19% nu sunt siguri.
Pe de alta parte, intrebati daca vor reusi sa ia un credit in urmatorul an, 83% au raspuns ca nu, 2% ca da, iar 8% nu au putut spune sigur.
Totodata, cele mai puternice motive pentru a economisi indicate de cei chestionati sunt "pentru zile negre", "pentru siguranta si situatii neprevazute" sau "pentru viitorul copiilor". La polul opus, romanii sunt mult mai putin motivati sa economisesca in caz de somaj, pentru a investi intr-o afacere proprie sau pentru pensie.
De asemenea, sondajul arata ca suma medie economisita lunar este de 328 lei, reprezentand circa 16% din venitul lunar obisnuit al gospodariei. Dintre respondenti, doar 3% au declarat ca reusesc sa puna de-o parte mai mult de 1.000 de lei lunar, in timp ce 5% au spus ca economisesc in medie 500-1000 lei pe luna, 10% intre 300 si 500 de lei, iar 29% au spus ca economisesc sub 300 lei.
Cei chestionati au spus ca au cea mai mica incredere pentru a-si plasa economiile, dintre diversele institutii enumerate, in fondurile de investitii si in bursa.
Astfel, intrebati cata incredere au in banci cand iau decizia de a economisi, 28% au raspuns deloc, 15% foarte putina, 26% putina, 18% multa si 5% foarte multa.
In privinta bursei, 41% au spus ca nu au deloc incredere pentru a-si plasa economiile, 15% foarte putina, 16% putina, 3% multa si 1% foarte multa.
Referitor la economisirea prin fondurile de investitii, 43% dintre cei chestionati au spus ca nu sunt deloc increzatori, 15% foarte putin, alti 15% putin, 4% au multa incredere si 1% foarte multa incredere.
Studiul a fost realizat de Metro Media Transilvania pentru Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar in octombrie 2009, pe un segment de populatia adulta, neinstitutionalizata, a Romaniei. Esantionul a fost de 1.199 subiecti. Eroarea maxima tolerata teoretica este de +/- 2,9%, la un nivel de probabilitate de 95%.
NewsIn
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Curs record anuntat de BNR: euro depaseste 5,14 lei, cu perspective de noi cresteri in urmatoarele luni
- Inceputul lui 2026 arata o tendinta clara a romanilor de a-si planifica din timp vacantele, cu accent pe siguranta
- Cheltuielile auto, din rutina contabila in zona de risc fiscal: de ce a devenit deductibilitatea fiscala o prioritate pentru ANAF
- Polarizare pe piata birourilor: 87% dintre companiile mari isi mentin suprafatele de birouri, in timp ce firmele mici se extind
- Studiu Deloitte Romania despre piata locala de arta: pictura contemporana domina optiunile de achizitie
- Piata logistica intra intr-o faza de ajustare dupa anul record 2025, pe fondul incertitudinilor interne si externe. Perspectivele pe termen lung raman solide
- EY lanseaza inteligenta artificiala autonoma la nivelul intregii organizatii
- Bank of America depaseste asteptarile in T1: profit in crestere cu 17% si venituri peste estimari
- Inflatia revine pe crestere in martie: urca la 9,9%, pe fondul scumpirilor generalizate
- Schneider Electric a testat modelul AI agentic NVIDIA Nemotron pentru managementul alarmelor
- Oboseala schimbarii loveste angajatii: companiile cauta echilibrul intre viteza, AI si capital uman
- Aderarea Romaniei la OCDE: pas strategic major cu impact asupra investitiilor si costurilor de finantare
- Studiul EY Consumer Index 2026, editia de Paste: romanii devin mai calculati si mai informati cu cheltuielile de Paste
- Hidroelectrica incepe reumplerea lacului Vidraru si publica rezultatele financiare pentru 2025
- Avertisment: Romanii, vizati de un nou val de frauda online care foloseste imaginea presei si a persoanelor publice