Dupa criza bancilor, urmeaza o criza a statelor

In exclusivitate pentru "Financiarul", Gunther Verheugen, vicepresedintele Comisiei Europene atentioneaza ca recesiunea economica este departe de a se fi sfarsit si ca semnele timide de revigorare trebuie privite cu prudenta.

"Financiarul": Indicatorii statistici aferenti trimestrului al treilea din 2009 indica o revigorare timida a economiei europene, in ansamblu. Putem spune ca am depasit criza sau ne bucuram prematur?

Gunther Verheugen: Voi incepe cu o remarca generala: criza nu este nici pe departe pe sfarsite.  Este absolut gresit sa spunem "Ce a fost mai greu a trecut". Situatia este inca fragila si, dupa criza institutiilor financiare, asistam acum la o criza a statelor. Trebuie deci sa fim constienti ca ne aflam inca in mijlocul recesiunii, si nu catre finalul ei. Cele mai recente studii ale Comisiei Europene arata ca economia pare ca depaseste perioada critica intr-un ritm foarte lent. In ultimul trimestru al anului trecut, Produsul Intern Brut si-a incetat declinul, inregistrand o revigorare de aproape 3% fata de trimestrul anterior. Deci, comparand trimestrul al treilea cu cel de-al patrulea, observam pentru prima data, dupa ceva vreme, o evolutie pozitiva. Asistam totodata la o crestere a comenzilor industriale, precum si la o intarire a increderii mediului de afaceri. Nu trebuie sa ignoram insa faptul ca productia industriala este cu 20% sub nivelul inregistrat in 2008, asa ca daca vedem semne de revenire a economiei, aceste rate ale cresterii vin de la un nivel istoric foarte scazut si de aceea apreciez ca o revenire completa are nevoie de mult mai mult timp decat s-a anticipat.

Dupa parerea mea, ceea ce vedem este mai mult decat efectul crizei. Asistam la ajustari structurale care au fost amanate, intarziate, ca urmare a situatiei economice favorabile din trecut.

Care au fost in 2009 cele mai afectate sectoare industriale si care ar putea fi explicatia declinului unor afaceri, in timp ce altele s-au mentinut pe val?

Toate serviciile si toate sectoarele industriale sunt afectate, cu foarte putine exceptii, cum este industria alimentara - oamenii continua sa bea si sa manance. Industria farmaceutica si cea cosmetica sunt, de asemenea, mai putin lovite de recesiune. In rest, situatia nu este pozitiva, iar in sectorul constructiilor este cea mai dificila. Nu vedem semne de revenire, se contracta in continuare.

Este justificat optimismul oamenilor de afaceri privind viitorul, asa cum rezulta din studiile Comisiei Europene?

Va voi da cateva date. Asistam la o usoara crestere a capacitatii de utilizare in sectoarele industriale. Acum este de 71,4%. In trimestrul al treilea s-a situat la 70,2%. Indicatorul, chiar daca se afla pe un trend ascendent, este inca cu mult sub media pe termen lung, de peste 80%. Interesant este ca apar imbunatatiri ale indicatorilor "soft", cum este cel al increderii. Studiile arata ca expectatiile oamenilor de afaceri privind productia sunt solide, dar trebuie sa spun ca privim acest optimism cu precautie si nu excludem posibilitatea ca aceste expectatii sa fie infirmate de realitate.

Sa luam spre exemplu industria auto, care a evitat colapsul total in 2009 cu ajutorul sprijinului primit de la guverne, in special cu sprijinul programelor "Rabla" care, cel putin in Germania, au ajutat foarte mult economia. Din 2010 ne reintoarcem la normal si sunt absolut convins ca industria auto va fi nevoita sa plateasca pretul ajutoarelor primite, iar acest lucru va afecta intregul lant de productie, nu doar producatorii, incepand cu furnizorii. 

Exista voci care afirma ca ajutoarele de stat aprobate de Comisia Europeana pentru industria auto au facut mai mult rau decat bine, amanand necesara restructurare a sectorului. Cum comentati?

Nu sunt de acord. Situatia cu care ne confruntam la finele lui 2008 era riscanta, se profila colapsul sectorului auto european, iar ajutoarele acordate au fost ca o gura de oxigen pentru un pacient pe moarte. Intai de toate, acesta trebuie stabilizat, pentru a supravietui crizei. Perspectiva pe termen mediu si lung privind industria auto nu este una negativa, dar anii 2010 si 2011 vor fi foarte dificili si toti trebuie sa stie acest lucru. Restructurarea va avea loc oricum si nu are nicio legatura cu criza. Problema supracapacitatilor de productie exista inca de dinainte de criza, iar companiile producatoare, in loc sa o rezolve, au infiintat noi intreprinderi in centrul si estul Europei, evitand ajustarile structurale pentru ca, pe de o parte, obtineau profituri imense, si, pe de alta parte, nu aveau curajul sa faca fata consecintelor sociale ale restructurarii.

Daca ar fi sa comparam reactia statelor membre UE la criza, care apreciati ca au fost cele mai bine pregatite sa faca fata consecintelor?

O asemenea departajare este dificila, pentru ca situatia este diferita de la tara la tara si o comparatie nu spune mai nimic despre situatia reala. Daca luam ca exemplu Romania, care a inregistrat o scadere economica mai mica decat tari ca Finlanda sau Estonia, dar stim ca aceasta scadere s-a produs de la un nivel foarte jos, ne dam seama ca o asemenea clasificare nu este corecta.

Integral in Financiarul