Romania, incolonata in sirul statelor falimentare

Revista franceza L'Expansion a calculat cand vor "naufragia financiar" cateva zeci de state. Prima va fi Islanda, in 2011, Romania este "programata" pentru 2017, ultima fiind Germania, in 2080. Sintagma "prea mare ca sa cada" nu se mai aplica firmelor si nu se va aplica nici statelor.

In 20 februarie vom asista, se pare, la o "revolutie" financiara. Cei 320.000 de cetateni islandezi ar putea refuza - prin referendum - rambursarea a 3,8 miliarde de euro investitorilor olandezi si britanici afectati de falimentul bancii islandeze Icesave. Asa cum se stie, aceasta consultare populara are loc dupa ce presedintele islandez, Olafur Grimsson, a refuzat ratificarea unei decizii a Parlamentului tarii sale, de la finele lunii decembrie 2009, prin care se accepta plata sumei respective.

"Intre interesul financiar si democratie, in calitate de presedinte al tarii, trebuie sa aleg democratia", declara Grimsson pentru a-si justifica decizia. Rezultatul referendumului si consecintele lui sunt cu usurinta de prevazut, islandezii aratandu-si intentia de vot la demonstratiile de protest organizate in capitala tarii impotriva deciziei Parlamentului.

Concomitent, la celalalt capat al continentului, in Grecia, premierul Papandreu avertiza ca "impasul financiar, spectrul falimentului ameninta suveranitatea tarii". Grecii si islandezii, fiecare in maniera proprie, remarca analistii europeni, au eliminat un tabu: au demonstrat ca inclusiv tarile dezvoltate, bogate, pot intra in faliment. Majoritatea politicienilor, a specialistilor in finante sunt acum in situatia de a accepta ideea - candva ridiculizata - ca tari dezvoltate pot ajunge in incapacitatea de a-si plati datoriile si pot accepta tutela unor institutii de genul FMI. In presa franceza circula o lista a statelor europene cele mai fragile - sub un nume deloc agreabil, PIGS, de la Portugalia, Irlanda, Grecia si Spania - tari care in momentul de fata contracteaza credite cu dobanzi foarte mari (in medie 4,8 la suta, fata de 3,5 la suta in cazul Germaniei). Lor li se alatura si Marea Britanie, foarte aproape de catastrofa financiara.   

Sintagma veche "este prea mare pentru a intra in faliment", pusa deja sub semnul intrebarii cu prilejul prabusirii Bancii Lehman Brothers, ar putea sa nu mai fie valabila nici la nivelul statelor, sustine intr-o analiza Mathieu Duhamel, cunoscut economist, om politic francez, detinator in ultimii ani al unor importante functii in ministere avand in competenta finantele si bugetul. 

Care sunt statele vizate?

Un grup de analisti de la publicatia economica de prestigiu "L'Expansion", editata la Paris, risca publicarea unei prognoze, realizata de Moody's, avand drept baza de studiu contractarea de credite intr-un ritm fara precedent in perioada 2006 - 2010, precum si de la un criteriu inedit - valoarea rambursarii datoriei raportata la ansamblul resurselor ce genereaza impozite si cotizatii sociale.

In fiecare an, spun analistii citati, un stat trebuie sa-si remunereze functionarii si sa plateasca pensiile. Cand valoarea dobanzilor atinge un anumit procent, se poate vorbi de naufragiu financiar, explica Mathieu Duhamel. Expertii fixeaza acest prag la 33 la suta din resursele fiscale. Astazi, mai spune Duhamel, nicio mare tara nu atinge acest prag, dar sunt unele pe cale de a-l atinge. Publicatia "Expansion" prezinta lista acestor state, prognozand si anul in care ele ar putea deveni insolvabile daca vor continua sa se indatoreze in ritmul dintre 2006 si 2010 si daca dobanzile vor depasi pragul suportabil de 33 la suta din resursele fiscale.

Comentand lista celor in pericol de naufragiu financiar, "L'Expansion" releva, de pilda, ca Irlanda, cu o datorie care, incepand din 2006, a crescut anual cu 37 la suta anual, ar putea intra in faliment in 2014. Romania i-ar putea urma in 2017, iar Polonia in 2019. In acelasi an, Grecia ar putea avea aceeasi soarta, iar in 2022 urmeaza Spania. Franta "va cadea" in 2044, iar seria posibilelor falimente la nivel de stat poate continua. Nu toate statele vizate pot ajunge in situatia de a nu putea sa-si plateasca datoriile din aceleasi motive si nici data exacta nu este batuta in cuie. Potrivit lui Arnaud Mares, de la Moody's, totul depinde de modul in care fiecare stat isi administreaza finantele si datoriile. Cu indiferenta in cazul statelor cu multi bani, cu spaima in cazul rau-platnicilor, cu regretele imprudentilor, cu ajutorul populatiei proprii in cazul altor state sau cu regrete si pocainta in cazul trisorilor de date.

Paria: Romania si Jamaica 

Curios ca in analiza economistilor de la "L'Expansion" Romania este inclusa intr-un model economic cu Jamaica. Retinem insa faptul ca despre Romania se spune ca a trebuit sa se plece in fata FMI, principalul sau furnizor de credite, pentru a obtine acordarea de noi transe ale imprumutului promis. In context se reaminteste ca, la sfarsitul anului 2009, Bucurestiul a fost nevoit sa se supuna exigentelor financiare foarte severe ale bancilor pentru a putea sa plateasca salariile bugetarilor si a mentine sistemul de pensii. O evolutie deloc buna pentru un nou-venit in Uniunea Europeana, afirma analistii publicatiei citate.

Integral in Curierul National