Cum socializam online

Antropologul James Holland Jones si biologul Marcel Salathe au realizat in premiera un model matematic care identifica modul de relationare sociala pe platformele virtuale. Potrivit oamenilor de stiinta de la Universitatea Stanford, acest model actioneaza precum un plan de aparare anti-epidemic. Concret, expertii au comparat modul in care izbucneste un focar epidemic si felul in care actioneaza vectorii de raspandire a mesajelor comunicarii online. Potrivit studiului, exista multe similitudini intre aparitia unei boli contagioase intr-o colectivitate si socializarea virtuala. Contrar ipotezei conform careia oamenii interactioneaza intre ei cu o frecventa egala, cercetatorii Marcel Salathe si James Holland Jones au venit cu o noua teorie, mult mai strategica, care sustine ca, la fel ca in cazul raspandirii unui agent infectios, exista o "curba" in relationarea sociala online.

Specialistii de la Universitatea Stanford au elaborat si au testat timp de cinci ani un algoritm de comunicare virtuala pe baza observatiilor facute asupra unor subiecti care relationau online prin intermediul retelei de socializare Facebook. Astfel, ei au identificat modelul optim de interactiune sociala intre diferite comunitati, bazat pe efectul de "domino", similar cu cel al reactiei in lant al propagarii imbolnavirilor provocate de aparitiei unui focar infectios.

"Podul de legatura comunitara" este algoritmul care a fost prezentat in ultimul numar al revistei "PLoS Computational Biology" si constituie, potrivit oamenilor de stiinta, un nou model ce va fi aplicat in teoriile sociologice referitoare la structura comunitara, retelele sociale si alte tipuri de interactiuni iintre indivizi. Se pare ca structura sociala a unei colectivitati functioneaza intr-adevar pe baza "spiritului de turma", cercetatorii argumentand acest lucru prin exemplul ca, de pilda, daca intr-un oras cu doar o singura intrare s-ar declansa un incendiu de amploare, locuitorii acestuia se vor buluci toti spre aceeasi iesire, chiar si in cazul paradoxal in care orasul ar avea mai multe intrari.

Acelasi lucru este valabil si pentru comunicarea online, in care nevoia de a accesa o informatie foarte accesata influenteaza optiunile utilizatorilor, care, adesea, risca sa piarda informatii mult mai interesante si compabilile cu preferintelor lor, fiind mult mai atrasi de cele "consacrate" de numarul de vizitatori sau de comentarii. Pentru realizarea modelului matematic al podurilor de legatura, specialistii au urmarit in special tipul de relatii si modul de interactiune al studentilor din cinci campusuri universitare.

"Atunci cand un nou virus isi face aparitia, de regula nu exista nici timp si nici doze suficiente de vaccin pentru a combate raspandirea acestuia prin imunizarea fiecaruia membru al unei colectivitati" sustine profesorul Salathe, care precizeaza ca este nevoie de o strategie epidemiologica eficienta pentru protejarea populatiei chiar si cu resurse limitate, la fel ca si in cazul socializarii online, pentru a evita riscul unei interdependente nocive intre utilizatori, mai ales ca majoritatea persoanelor care au conturi pe retelele de socializare sunt tinere si foarte ocupate, deci lipsite de timpul necesar unei selectii aprofundate si a verificarii informatiilor accesate.

Potrivit unor date statistice prezentate de compania IAB Europe, romanii se afla pe locul doi in clasamentul celor mai activi europeni pe retelele de socializare online. Desi nivelul de folosire al internetului in Europa de Est este mai mic decat cel din Europa Centrala, utilizatorii de internet est-europeni sunt cei mai activi in comunicarea virtuala. Pe primul loc in clasament, cu cea mai mare rata de implicare, se afla utlizatorii din Ungaria, cu 65%, aceasta tara fiind urmata de Romania cu 61% si Polonia (56%).

Integral in Romania Libera