Cine ar trebui sa conduca FMI?

Fondul Monetar International a avut parte, cum ar spune multi, de o criza prielnica. Cu nici trei ani in urma, multi observatori credeau ca Fondul si-a cam trait traiul si ca ar trebui desfiintat. De atunci, FMI a intervenit in Ungaria, Letonia, Islanda, Ucraina si in alte tari lovite de criza, beneficiind de o infuzie masiva de noi resurse.

O parte a explicatiei pentru faptul ca Fondul este astazi mai stimat deriva din recenta demonstratie de flexibilitate in gandire - virtute rara pentru o birocratie mare si stangace. FMI si-a regandit opozitia traditionala fata de controlul capitalurilor. A sugerat ca bancile centrale sa ia in calcul tinte de inflatie mai mari pentru a evita nivelul zero in eventualitatea unor socuri deflationiste. Pentru aceasta atitudine s-a ales cu reprosuri ferme din partea Bundesbankului german - un semnal clar ca Fondul actioneaza corect.

FMI a infiintat si o linie flexibila de creditare, pentru a pune la dispozitia unor tari scuturate de furtuni financiare neprovocate anumite resurse monetare  rapid si in conditii neoneroase. Problema e ca, in ciuda denumirii atractive, aceasta linie de creditare nu a fost accesata decat de putine state, iar in Asia nu s-a servit nimeni de ea.

Este relevant ca, atunci cand Coreea de Sud cauta disperata dolari dupa prabusirea Lehman Brothers, aceasta tara s-a imprumutat de la Rezerva Federala a Statelor Unite, nu de la FMI. Dupa experientele din 1997-1998, decidentii coreeni ar prefera sa se arunce intr-o prapastie decat sa se mai imprumute, chiar si fara conditii impuse, de la FMI.

Desi nu totul e lapte si miere, chiar au existat progrese. Iar pentru ele, managementul FMI, puternic si abil politic - calitati de care Fondul nu prea a beneficiat in trecutul recent -, merita laudat.

Acum insa, bursa zvonurilor fierbe: barfa la moda e ca directorul executiv al FMI, Dominique Strauss-Kahn, va parasi FMI pentru a-l concura pe Nikolas Sarkozy in 2012 la alegerile prezidentiale din Franta. Popularitatea lui Sarkozy atinge recorduri negative, iar amicii lui Strauss-Kahn afirma ca acesta nu si-a ascuns niciodata ambitiile politice.

Un director executiv pe picior de plecare ar subrezi Fondul. Exista deja sentimentul ca FMI ezita sa spuna mai clar Europei cum sa-si rezolve problemele cu Grecia, fiindca directorul executiv trebuie sa fie atent sa nu se amestece in politicile interne europene.

La toate acestea se adauga stirea interesanta ca FMI l-a numit pe Zhu Min, fost viceguvernator al bancii centrale chineze, in postul de consilier special al lui Strauss-Kahn. Zhu va face, astfel, parte din nucleul managerial al FMI.

Astfel se alimenteaza speculatiile conform carora Zhu va fi unul dintre candidatii la postul de viitor director executiv al FMI. E randul cuiva din afara Europei sa conduca Fondul, dat fiind ca Europa a avut un monopol asupra acestei pozitii de la infiintarea FMI, dupa cel de-al doilea razboi mondial. Targul facut atunci a fost ca SUA sa aleaga presedintele Bancii Mondiale, iar europenii sa primeasca pozitia de top in FMI (in intelepciunea lor decidentii americani crezand ca Banca Mondiala va deveni institutia mai importanta).

Integral in Romania Libera