Cum a explodat populismul de tip gulas din Ungaria
Data publicarii: 28-02-2011 | InternationalPremierul ungar Viktor Orban trebuie sa recastige o parte din curajul sau anterior pentru a revigora economia Ungariei, scrie George Kopits, fostul presedinte al Consiliului fiscal al Ungariei si fost membru al Consiliului monetar a Bancii Nationale a Ungariei, in cotidianul american Wall Street Journal, citat de Agerpres.
O mare parte din criticile aduse guvernului de la Budapesta pentru politicile sale economice eronate este pe deplin justificata. Institutii independente cum ar fi Curtea Constitutionala, Oficiul de Stat pentru audit sau consiliul fiscal insarcinat cu supravegherea politicii fiscale au fost neutralizate, iar impozitele distorsionat de mari au fost impuse corporatiilor mari (in special straine). Fondurile de pensii private s-au topit, practic, in sistemul traditional "pay-as-you-go" (platesti pe masura ce esti platit), iar sistemul de asistenta sociala, desi costisitor, a ramas nereformat. Noul plan al guvernului este de a slabi independenta bancii centrale. Nu e de mirare deci ca premierul Viktor Orban a fost comparat cu Hugo Chavez si cu presedinta argentiniana Cristina Fernandez de Kirchner, scrie Kopits.
Daca in America de Sud, populismul este in mare parte consecinta saraciei severe si a inegalitatii veniturilor, agravate de esecul clasei politice de a gestiona aceasta situatie, prin contrast, Ungaria poarta povara unei mosteniri istorice aparte. Dupa reprimarea revolutiei din 1956, regimul Kadar a incercat sa isi obtina legitimitatea prin introducerea unei serii de ajutoare sociale, la care avea acces o mare parte din populatie. Prin folosirea de credite externe pentru a multumi o societate de consum in devenire, comunistii au vrut sa diminueze din asprimea regimului totalitar. In Occident, Ungaria a fost considerata drept cel mai fericit loc din blocul de Est, iar "comunismul gulas" a devenit o versiune benigna a dictaturii sovietice.
Continuarea in Romania Libera
O mare parte din criticile aduse guvernului de la Budapesta pentru politicile sale economice eronate este pe deplin justificata. Institutii independente cum ar fi Curtea Constitutionala, Oficiul de Stat pentru audit sau consiliul fiscal insarcinat cu supravegherea politicii fiscale au fost neutralizate, iar impozitele distorsionat de mari au fost impuse corporatiilor mari (in special straine). Fondurile de pensii private s-au topit, practic, in sistemul traditional "pay-as-you-go" (platesti pe masura ce esti platit), iar sistemul de asistenta sociala, desi costisitor, a ramas nereformat. Noul plan al guvernului este de a slabi independenta bancii centrale. Nu e de mirare deci ca premierul Viktor Orban a fost comparat cu Hugo Chavez si cu presedinta argentiniana Cristina Fernandez de Kirchner, scrie Kopits.
Daca in America de Sud, populismul este in mare parte consecinta saraciei severe si a inegalitatii veniturilor, agravate de esecul clasei politice de a gestiona aceasta situatie, prin contrast, Ungaria poarta povara unei mosteniri istorice aparte. Dupa reprimarea revolutiei din 1956, regimul Kadar a incercat sa isi obtina legitimitatea prin introducerea unei serii de ajutoare sociale, la care avea acces o mare parte din populatie. Prin folosirea de credite externe pentru a multumi o societate de consum in devenire, comunistii au vrut sa diminueze din asprimea regimului totalitar. In Occident, Ungaria a fost considerata drept cel mai fericit loc din blocul de Est, iar "comunismul gulas" a devenit o versiune benigna a dictaturii sovietice.
Continuarea in Romania Libera
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Hankook raporteaza pentru Q1 2026 vanzari de aproximativ 3 miliarde EUR si un profit operational de aproximativ 295 mil EUR
- Studiu Deloitte: economia mondiala pierde anual peste 25 de trilioane de euro, aproape o treime din PIB-ul global, din cauza utilizarii ineficiente a resurselor
- Colliers a consiliat AFI Europe in achizitia unui portofoliu de sase centre comerciale regionale din Romania de la MAS, in cea mai mare tranzactie de retail din istoria pietei locale
- Romania contrazice tendinta europeana: investitiile straine directe au crescut cu 16% in 2025
- Piata de birouri din Bucuresti a crescut in primul trimestru din 2026, dar ramane sub nivelurile pre-pandemie
- Economia Romaniei ramane in recesiune tehnica
- Opinie Deloitte: Conformarea la noile reguli de combatere a spalarii banilor - termene limita, pasi necesari si noi entitati vizate
- Titlurile de stat Fidelis revin în mai: randamente de 7,5% în lei și 6,25% în euro, sub nivelurile anterioare
- Instabilitatea politica zguduie pietele: leul pierde teren, iar riscurile pentru companii se amplifica
- Update 3: Curs record anuntat de BNR: euro depaseste 5,26 lei
- Inceputul lui 2026 arata o tendinta clara a romanilor de a-si planifica din timp vacantele, cu accent pe siguranta
- Cheltuielile auto, din rutina contabila in zona de risc fiscal: de ce a devenit deductibilitatea fiscala o prioritate pentru ANAF
- Polarizare pe piata birourilor: 87% dintre companiile mari isi mentin suprafatele de birouri, in timp ce firmele mici se extind
- Studiu Deloitte Romania despre piata locala de arta: pictura contemporana domina optiunile de achizitie
- Piata logistica intra intr-o faza de ajustare dupa anul record 2025, pe fondul incertitudinilor interne si externe. Perspectivele pe termen lung raman solide