Saracim pe un munte de bani

Dublarea cantitatii de bani in ultimii patru ani s-a tradus prin cresteri de preturi, nu prin avutie reala.

Analistii contactati spun ca majorarea accelerata a indicelui preturilor de consum din ultimele noua luni are la baza cauze monetare.

Prin directionarea banilor din rezervele minime obligatorii catre creditul guvernamental, BNR si sistemul bancar injecteaza inflatia in economia reala.

In intervalul ianuarie 2007 - martie 2011 masa monetara in sens larg (M3) aproape s-a dublat, la 196,33 miliarde lei, de la 106,96 miliarde lei, o dinamica asemanatoare consemnandu-se si pentru numerarul in circulatie, care a crescut, in perioada mentionata, la 26,24 miliarde lei, de la 13,49 miliarde lei, potrivit website-ului BNR. Aceasta creatie monetara nu s-a regasit insa intr-o consolidare a capitalului romanesc, intr-o crestere economica predictibila si sustenabila sau in veniturile populatiei, ci in valuri succesive de scumpiri.

Calin Rechea, analist financiar, si Bogdan Glavan, profesor de economie si director al Centrului de Economie Politica si Afaceri Murray Rothbard, ne-au declarat ca majorarea accelerata a indicelui preturilor de consum din acest rastimp are in primul rand cauze monetare. Astfel, dupa ce creatia monetara exploziva de la jumatatea deceniului trecut a indus distorsiuni majore in economie conducand la un model de crestere nesustenabil, ce a colapsat intr-o recesiune prelungita de 27 de luni, de acum efectul vatamator al banilor eliberati in exces se resimte negativ prin scumpirea produselor de zi cu zi. In ultimele noua luni acest proces s-a accelerat, iar inflatia anualizata de 8,34% raportata in luna aprilie ar fi fost antrenata de migrarea banilor de pe active catre bunurile de consum, potrivit analistilor contactati de Curierul National, care adauga faptul ca expansiunea creditului guvernamental reprezinta o alta sursa de injectare a inflatiei in economia reala.

La prezentarea ultimului raport trimestrial privind inflatia, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, a respins ideea potrivit careia la baza cresterilor de preturi sta aceasta expansiune a masei monetare. "Nu aici este cauza inflatiei. Stim care este situatia. Nu o gasim in ograda noastra", a afirmat atunci seful bancii centrale. Totusi, in pofida negarii acestei legaturi, statisticile BNR indica o suprapunere a zonei de maxim a dezinflatiei de la inceputul anului 2010, cu un minim local de 23,82 miliarde lei in numerarul in circulatie consemnat in ianuarie 2010. Puseul inflationist al ultimelor noua luni coincide cu o crestere si stabilizare a monetarului la 26,5 - 27 miliarde lei, in paralel cu o expansiune si a masei monetare in sens larg (M3), care a urcat la un maxim de 202,76 miliarde lei in decembrie 2010, de la un nivel de 185,99 miliarde lei la inceputul anului trecut.

"Bineinteles ca nu are cum sa fie o coincidenta", a declarat pentru Curierul National Bogdan Glavan, profesor de economie si directorul Centrului de Economie Politica si Afaceri Murray Rothbard. Explicatia tautologica potrivit careia de vina pentru cresterea preturilor este cresterea preturilor nu se sustine, iar inflatia generalizata are intotdeauna cauze monetare intrucat cantitatea de bani chiar este fabricata. Glavan a nuantat ca aceasta corelatie dintre masa monetara si indicele preturilor de consum este una pe termen lung, putand avea o intarziere chiar si de  cateva luni. Totusi, in opinia sa, cazul Romaniei ultimilor 20 de ani este unul de manual pentru economistii care sustin teza cauzei monetare a inflatiei. Astfel, in ultimele doua decade indicele preturilor de consum s-a majorat de 3.400 de ori, in timp ce cantitatea de bani a sporit cam tot atat (potrivit precizarilor lui Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, pe care le veti putea citi in editia de maine a Curierului National, masa monetara a crescut de 3.820 de ori din octombrie 1990 pana in decembrie 2010 - n.r.).

Integral in Curierul National