Ne confruntam cu o inflatie ce are cauze structurale si nicidecum monetare
Data publicarii: 18-05-2011 | Finante-Banci
Am publicat acum cateva zile, in "Curierul National", un comentariu pe marginea unui articol referitor la corelatia dintre numerarul in circulatie si inflatie. Intr-o convorbire telefonica, dupa aparitia comentariului, jurnalistul Adrian Panaite m-a invitat sa raspund la cateva intrebari pe care le-a desprins din corespondentele trimise redactiei de analistul financiar Calin Rechea si de profesorul de economie Bogdan Glavan. Consideratiile celor doi analisti au fost sintetizate in "Curierul National" de marti, in articolul "Saracim pe un munte de bani", semnat de Adrian Panaite. In randurile ce urmeaza, inserez atat intrebarile formulate de "Curierul National", cat si raspunsurile.
Ati afirmat ca timp de 12 luni, din aprilie 2010 pana in martie 2011, masa monetara (M3) nu a cunoscut o extensie semnificativa. Am retinut ca M3 a avut o crestere nominala de numai 3,3 la suta, in timp ce in termeni reali a fost inregistrata o scadere de 4,3 la suta. Dar e posibil sa fie calculata o rata reala a cresterii masei monetare? Cum se poate ajunge la ea, ajustand inflatia cu… inflatia?
Inclinatia spre o astfel de parabola conduce la un semn egal intre masa monetara si rata inflatiei. Dar, in realitate - precizez: in realitatea acestor ani de criza economica - nu exista o legatura (in Romania!) intre masa monetara si cresterea preturilor. Asadar, nu in variatiile masei monetare trebuie cautata cresterea inflatiei, cauzele ei fiind structurale. De altfel, chiar si inainte de criza cauzele inflatiei erau intr-o prea mica masura monetare. Cat priveste calcularea unei mase monetare reale, nu e nimic nefiresc aici; si nu e vorba de vreo girafa pe care s-o privesti si sa spui ca… un astfel de animal nu exista. Asa cum exista un PIB nominal si un PIB real, exista si o masa monetara nominala si una reala. Faptul ca unei variabile nominale ii corespunde si o variabila reala nu e nicidecum ciudat. Banca Nationala calculeaza masa monetara reala prin raportarea masei monetare nominale (care in niciun fel nu se confunda cu inflatia insasi) la rata inflatiei. Dar BNR foloseste acest indicator numai si numai pentru a avea o imagine mai exacta a dinamicii masei monetare. Nu-l ia insa in calcul in analizele structurale.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Bank of America depaseste asteptarile in T1: profit in crestere cu 17% si venituri peste estimari
- Inflatia revine pe crestere in martie: urca la 9,9%, pe fondul scumpirilor generalizate
- Schneider Electric a testat modelul AI agentic NVIDIA Nemotron pentru managementul alarmelor
- Oboseala schimbarii loveste angajatii: companiile cauta echilibrul intre viteza, AI si capital uman
- Aderarea Romaniei la OCDE: pas strategic major cu impact asupra investitiilor si costurilor de finantare
- Studiul EY Consumer Index 2026, editia de Paste: romanii devin mai calculati si mai informati cu cheltuielile de Paste
- Hidroelectrica incepe reumplerea lacului Vidraru si publica rezultatele financiare pentru 2025
- Avertisment: Romanii, vizati de un nou val de frauda online care foloseste imaginea presei si a persoanelor publice
- Oracle taie mii de locuri de munca pentru a finanta expansiunea agresiva in AI
- Masinile electrice pot contribui la stabilizarea retelei electrice de distributie a Europei. Este Romania pregatita?
- Opinie Deloitte: Antreprenorii Romaniei - motor de crestere a competitivitatii economice
- Opinie Deloitte: Adoptarea IFRS in Romania - cand raportarea financiara devine oportunitate strategica
- Schneider Electric colaboreaza cu NVIDIA pentru a dezvolta modele validate dedicate fabricilor AI la scara de gigawati
- Studiu Deloitte: costurile de constructie si achizitionarea terenurilor, principalele preocupari ale dezvoltatorilor imobiliari din Europa Centrala, inclusiv Romania
- Dupa un excedent istoric, China anunta masuri pentru echilibrarea comertului si atragerea investitiilor straine