Inca 109 miliarde pentru Grecia, au decis liderii europeni
Data publicarii: 22-07-2011 | InternationalLiderii din zona euro au cazut de acord, joi, asupra unui nou pachet de salvare a Greciei in valoare de 109 miliarde de euro, care include, pentru prima data, si sprijin de la creditori privati, inclusiv banci, care vor acorda Atenei conditii mai usoare de rambursare, relateaza BBC News.
Acordul, la care s-a ajuns in cursul unui summit de urgenta al celor 17 tari din zona euro, implica sprijin si din partea Fondului Monetar International.
Bancile si alti investitori privati vor contribui cu 37 de miliarde de euro la acest nou pachet de salvare destinat Greciei. Implicarea unor creditori comerciali in acordarea de asistenta Greciei a fost unul dintre cele mai spinoase subiecte ale discutiilor. Franta si Banca Centrala Europeana erau impotriva, temandu-se ca ar putea genera o criza bancara la nivel european, ar putea impinge Spania si posibil Italia in prapastie si chiar ar pune in pericol solventa insesi BCE. Germania insista insa ca sectorul privat sa preia o parte din responsabilitate. "Grecia este un caz special", a pledat cancelarul Angela Merkel.
Un alt argument impotriva implicarii unor creditori non-guvernamentali a fost acela ca orice miscare ce ar permite tarii o rambursare in conditii mai blande va fi vazuta de agentiile de rating ca o recunoastere tacita a faptului ca Grecia nu-si poate sustine imprumuturile, ceea ce ar pune-o intr-o situatie de "incapacitate partiala de plata". Aceasta situatie ar limita capacitatea anumitor institutii, inclusiv BCE, de a continua sa imprumute bani Greciei, pentru ca asa ii impun propriile sale reguli.
Premierul elen, Georgios Papandreou, a salutat intelegerea la care au ajuns liderii UE. "Avem acum un program si un pachet de decizii ce creeaza o administrare sustenabila a indatorarii Greciei. Iar in final, va insemna, desigur, nu numai finantarea unui program, dar si usurarea unei poveri ce apasa asupra poporului grec", a comentat Papandreou.
Presedintele francez Nicolas Sarkozy a dat asigurari ca sectorul privat nu se va implica si in Irlanda si Portugalia, insa aceste tari ar putea beneficia de pe urma reducerii ratei dobanzii.
Profesorul Nouriel Roubini, de la Stern School of Business, cel care a prezis actuala criza, a declarat ca desi la summit s-a spus ca restructurarea datoriei Greciei este un caz exceptional, "peste un an, Portugalia si Irlanda vor necesita aceleasi facilitatii".
NewsIn
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Robert Anghel preia rolul de CEO al Salt Bank
- Colliers: Oferta de locuinte noi a scazut la minimul ultimilor opt ani, dar cererea ramane peste nivelul pre-pandemie
- Grupul Allianz raporteaza profit operational record de 17,4 miliarde de euro in 2025
- Cushman & Wakefield Echinox: Centrele comerciale din afara Bucurestiului, cea mai atractiva clasa de active imobiliare in 2025
- Colliers: Industria hoteliera din Romania a atins un nou maxim anul trecut, inregistrand cel mai mare numar de turisti din ultimele trei decenii, dar provocarile au crescut in 2025, intr-o piata mai eterogena
- Romania: o tara in schimbare, cu peste 3 milioane de emigranti temporari in ultimii aproape 20 de ani si o crestere a imigratiei care redefineste piata muncii
- Fondul ETF BET Patria - Tradeville a depasit pragul de 1 miliard de lei in active
- Anytime isi consolideaza prezenta online in Romania prin lansarea pe PretulMeu.ro
- Paval Holding intra in negocieri exclusive pentru preluarea operatiunilor Carrefour din Romania
- #SigurantaOnline: Cinci greseli online care te pot costa. Le faci fara sa-ti dai seama
- Comertul international al Romaniei in 2025: impactul cursului valutar asupra importatorilor si exportatorilor
- Taxa logistica pentru coletele extracomunitare livrate in ianuarie trebuie declarata si livrata la ANAF pana la 25 februarie
- Cifra de afaceri Cargus a crescut cu aproape 9% in 2025
- Studiu Deloitte: Departamentele financiare adopta rapid noile tehnologii si vad deja beneficii clare din utilizarea automatizarii inteligente
- Sondaj EY: Directorii financiari din Romania anticipeaza un mediu fiscal mai dur, cu presiuni crescute pe conformare si predictibilitate