Cum transformi in datornici model clientii refuzati de banci
Data publicarii: 28-09-2011 | Finante-Banci
O institutie financiara nebancara a acordat credite de peste 30 milioane lei catorva mii de persoane si firme mici din zona rurala si nu inregistreaza, pana acum, nici macar un singur restantier.
Zona rurala incepe sa devina, in sfarsit, interesanta daca nu pentru banci macar pentru Institutiile Finaciare Nonbancare. Un exemplu este si good.bee, IFN care apartine fundatiei Erste si care s-a specializat in finantarea micilor intreprinzatori din zona rurala. Tinta predilecta o constituie chiar clientii refuzati initial de banci. Doar in primele cinci luni ale acestui an, compania a acordat credite de peste 4,5 milioane euro, ajungand la un total de peste 7 milioane intr-un an de activitate.
Good.bee a majorat recent limita maxima a creditului de la 50.000 de euro la 100.000 de euro echivalent lei si are un plan de dezvoltare pe termen lung care presupune diversificarea produselor si serviciilor oferite in zona rurala. Pe un model testat deja in alte tari ale UE, good.bee intentioneaza sa lanseze microasigurari, micropensii, dar si microfonduri de investitii dedicate zonei rurale. Dobanda la creditele in lei, singura moneda in care poate fi luat imprumutul, este de 12% pe an, fixa pe toata perioada creditarii.
Clienti girati de preot si de invatatorul din sat
Modalitatea de analiza a fiecarui client in parte este una mai putin obisnuita si, in orice caz, total diferita de cea utilizata de banci. "Cream grupuri informale, de maximum 60 de persoane, alcatuite din cei care doresc credit. Se alege prin vot secret un comitet de credit, format din persoanele in care comunitatea are cea mai mare incredere, cum ar fi directorul scolii sau preotul. Informatia pe care o luam de la ei tine de caracterul debitorului: cine este serios, cine nu, cine are experienta in afacerea respectiva", arata cei de la good.bee. Comitetul este cel care da verdictul cu privire la suma creditului. Una e suma pe care o cere solicitantul, alta este cea pe care o poate plati. Desi este luat individual, creditul implica intrega comunitate: pentru un singur rau-platnic in sat, comunitatea pierde dreptul la credit. Metoda cu responsabilizarea comunitatii chiar functioneaza; de exemplu good.bee, la un portofoliu de credite de 40 de milioane de lei, nu are nici un credit neplatit.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Consumer Index Romania 2025: Romanii resimt presiunea inflatiei si devin mai prudenti in consum
- Salt Bank trece de 700.000 de clienti
- Peste 80% dintre cei mai mari chiriasi din Romania platesc sub 5% din cifra de afaceri pentru ocuparea spatiilor de birouri moderne
- Gala Premiilor UNSICAR 2025 marcheaza 25 de ani de activitate ai organizatiei
- SigurantaOnline.ro: Volumul 4 din The Websters a fost lansat oficial
- Analiza de piata: Efectul modificarilor fiscale din 2025 asupra antreprenorilor romani
- Cushman & Wakefield ECHINOX, mandat exclusiv pentru vanzarea platformei Electroputere Craiova
- EY Romania - CJUE redefineste granitele transformarii substantiale in regulile de origine: lectii-cheie din cauza C-86/24 CS STEEL despre originea nepreferentiala in dreptul vamal UE
- Functiile financiar-fiscale au nevoie de un nou tip de profesionisti care folosesc tehnologia si inteligenta artificiala alaturi de competentele in fiscalitate
- Meta Estate Trust, rezultate la 9 luni 2025: profit net in crestere si active totale mai mari cu 10% fata de 2024
- Cargus: Crestere de 15% a volumelor de colete in weekendul de Black Friday, sustinuta de clientii internationali si de vanzarile din segmentul fashion
- Studiu Deloitte: veniturile afacerilor de familie, estimate sa creasca cu 84% in 2030 fata de 2020 la nivel global
- ETF BET Patria - Tradeville, cel mai mare ETF cu investitii in actiuni romanesti, atinge 700 milioane lei in active totale si 31 de mii de investitori
- 2Performant: Platforma BusinessLeague.com a generat mai multe vanzari fata de anul trecut in perioada Black Friday
- Piata industriala si logistica din Romania atinge un nivel record in 2025 - cererea de spatii creste cu 64%, iar zona Bucuresti-Ilfov domina, din nou, inregistrand peste doua treimi din tranzactii