ACTA primeste o noua lovitura in Parlamentul European

Controversatul Acord de combatere a contrafacerii a suferit marti o noua lovitura in Parlamentul European, dupa ce raportorul Comisiei pentru libertati civile si-a exprimat dorinta ca ACTA sa fie respins.

Comisia LIBE a Parlamentului European nu are decat drept de aviz in dosarul ACTA, rolul sau in acest caz fiind sa stabileasca daca tratatul international respecta sau nu Carta Drepturilor Fundamentale a UE. 

Raportorul Comisiei LIBE, eurodeputatul elen Dimitrios Droutsas (Grupul S&D), a declarat marti in comisia din care face parte ca, in opinia sa, Acordul de combatere a contrafacerii este 'mort' si ca pozitia sa este ca textul avizului care urmeaza sa fie supus votului in Comisia LIBE ar trebui sa contina un paragraf prin care sa se ceara respingerea tratatului. 

"Cultura schimburilor de fisiere, permisa de progresul tehnologic remarcabil din ultimele decenii, ridica provocari directe felului in care ne-am ocupat de compensarea artistilor si de aplicarea corespunzatoare a drepturilor intelectuale in ultimele decenii. Sarcina noastra, in calitate de decidenti politici, este sa depasim aceasta provocare prin atingerea unui echilibru acceptabil intre posibilitatile oferite de tehnologie si continuarea creatiei artistice, care este un simbol emblematic al locului Europei in lume", se arata in proiectul de aviz redactat de Dimitrios Droutsas si prezentat marti in Comisia LIBE. 

"Suntem, prin urmare, intr-un moment definitoriu al acestei dezbateri, o conjunctura interesanta de schimbari. In acest sens, raportorul considera ca ACTA vine intr-o etapa extrem de prematura, iar posibila adaptare a tratatului ar bloca posibilitatea de a avea o deliberare publica demna de mostenirea noastra democratica", mai precizeaza documentul. 

Raportorul considera de asemenea ca 'adoptarea ACTA ar sugruma prematur dezbaterea si ar inclina balanta intr-o singura parte', dar si ca ar permite 'statelor membre sa experimenteze pe legi care ar putea afecta libertatile fundamentale si ar stabili precedente de nedorit pentru societatile viitoare'. 

Dupa depunerea amendamentelor, membrii Comisiei LIBE isi vor exprima votul asupra textului de aviz privind ACTA la sfarsitul lunii mai sau la mijlocul lunii iunie, data exacta nefiind stabilita inca, potrivit biroului de presa al comisiei. Odata adoptata, opinia Comisiei pentru libertati civile va fi trimisa Comisiei pentru comert international (INTA), comisia responsabila de acest dosar. 

Plenul Parlamentului European se va pronunta in luna iulie asupra Acordului de combatere a contrafacerii, dupa ce Comisia INTA a amanat, la 25 aprilie, cu o luna, pentru iunie, votul decisiv in privinta ACTA, in contextul in care raportorul in acest dosar sensibil si-a prezentat oficial recomandarea ca tratatul sa fie respins. 

Raportorul Comisiei INTA pentru ACTA, eurodeputatul britanic David Martin, din partea grupului Aliantei Progresiste a Socialistilor si Democratilor, le-a cerut oficial colegilor sai sa respinga acordul. Pentru a intra in vigoare, tratatul are nevoie de aprobarea Parlamentului European, care nu poate aduce insa amendamente, documentul fiind in prezent in dezbatere in mai multe comisii ale Legislativului UE. 

"Consecintele neprevazute ale textului ACTA constituie un motiv serios de ingrijorare. Raportorul nu este convins ca textul ACTA este suficient de precis in cazul aspectelor legate de incriminarea individuala, definitia conceptului de 'scara comerciala', rolul prestatorilor de servicii de internet si posibila intrerupere a tranzitului medicamentelor generice", se arata in expunerea de motive a recomandarii lui David Martin ca ACTA sa fie respins. 

"Beneficiile avute in vedere ale acestui acord international sunt mult mai mici decat posibilele pericole la adresa libertatilor civile. Avand in vedere caracterul vag al anumitor aspecte ale textului si incertitudinea interpretarii sale, Parlamentul European nu poate garanta pe viitor protectia corespunzatoare a drepturilor cetatenilor in temeiul ACTA. Raportorul recomanda, asadar, ca Parlamentul European sa nu aprobe ACTA", se mai arata documentul citat. 

"In acest context, este important sa se aiba in vedere faptul ca protectia mai buna a drepturilor de proprietate intelectuala ale producatorilor europeni implicati in comertul de la nivel mondial este extrem de importanta. Dupa revizia asteptata a directivelor UE relevante, raportorul spera sa fie prezentate, de catre Comisia Europeana, noi propuneri privind protectia drepturilor de proprietate intelectuala", precizeaza textul eurodeputatului David Martin. 

Negociat intre Uniunea Europeana, SUA, Japonia, Canada, Noua Zeelanda, Australia, Singapore, Coreea de Sud, Maroc, Mexic si Elvetia, ACTA urmareste sa combata contrafacerea in sens larg, de la medicamente la filme sau produse muzicale descarcate ilegal pe internet. 

Negocierile referitoare la Acordul comercial de combatere a contrafacerii au inceput in iunie 2008 si s-au incheiat in noiembrie 2010, dupa 11 runde de negocieri. Anuntul privind semnarea oficiala a acordului a fost facut in luna ianuarie a acestui an. La fel ca in cazul tuturor acordurilor internationale, negocierile in numele Uniunii Europene au fost conduse de Comisia Europeana, care a actionat pe baza unui mandat din partea Consiliului. 

Procesul de ratificare a acordului este in prezent in curs de desfasurare in tarile semnatare, iar in cadrul Uniunii Europene, pentru a putea intra in vigoare, acordul trebuie ratificat de statele membre si aprobat de Parlamentul European. 

Inca de la anuntul din ianuarie privind semnarea sa, ACTA a starnit critici dure si numeroase proteste in strada. 

Comisia Europeana a decis trimiterea ACTA la Curtea Europeana de Justitie, in contextul ingrijorarilor exprimate in Europa cu privire la posibila incompatibilitate a acordului cu drepturile si libertatile fundamentale. Executivul UE a facut totodata apel la Parlamentul European sa nu ia o decizie asupra ACTA pana cand CEJ nu-si va exprima propria opinie. 

Romania, semnatara a ACTA, a anuntat la 24 februarie ca va amana ratificarea acordului pana la pronuntarea Curtii Europene de Justitie, dupa ce mai multe state suspendasera la randul lor procesul de ratificare. 

Sursa: AGERPRES