Piata bancara din Romania: multe legi, multe restante, putina actiune

Intermedierea financiara in Romania este cea mai redusa din Uniunea Europeana, fiind asigurata in proportie covarsitoare de catre sectorul bancar. Sistemul bancar tinde insa sa devina unul dintre cele mai reglementate din regiune.

 "Activele fondurilor de pensii, ale fondurilor de investitii si ale societatilor de asigurare reprezinta doar 5% din PIB, 6,7 miliarde euro. In Polonia intermedierea financiara investitionala este de 100 miliarde euro, adica 25% din PIB. Amenajarile macroprudentiale incluse in Basel III, desi intemeiate dintr-o perspectiva de siguranta sistemica, plaseaza constrangeri asimetrice asupra bancilor din Romania, putand adanci decalajele de intermediere financiara fata de celelalte tari din UE", a declarat Claudiu Cercel, director general-adjunct BRD - Groupe Societe Generale. Potrivit acestuia, aceste cons-trangeri vor impune un management restrictiv al bilanturilor bancilor si vor afecta in special creditul corporativ destinat proiectelor de investitii, de care depinde cresterea economica si a PIB potential, adaugandu-se altor elemente de prociclicitate economica.

"Dimensiunea potentiala a pietei de obligatiuni corporative emise de entitati locale ca procent din PIB in Romania ar putea ajunge in 2020 la 2%, adica 4 miliarde euro, iar in 2015 la 1%", a mai afirmat oficialul BRD - Groupe Societe Generale.

Potrivit datelor prezentate de acesta, in anul 2012 piata de obligatiuni corporative emise de entitati locale este de 0,15% din PIB, adica 200 milioane euro.

Probleme mari cu restantele

"Creditele neperformante ar putea creste in perioada urmatoare, cu impact negativ asupra economiei romanesti, care poate intra intr-o spirala negativa a cresterii economice", avertizeaza economistul Florin Citu.Riscurile creditelor neperformante sunt doua - riscul asupra stabilitatii sistemului bancar, daca se materializeaza in costuri prea mari pentru banci, si riscul asupra cresterii economice, a declarat luni Florin Citu, la o conferinta organizata de saptamanalul economic Finantistii. O crestere economica scazuta duce la cresterea ratei creditelor neperformante, dar exista si un efect pervers - de la un anumit prag critic rata creditelor neperformante influenteaza negativ cresterea economica, ajungandu-se la o spirala negativa credite neperformante - crestere economica scazuta, a avertizat economistul Florin Citu. In prezent, rata creditelor neperformante este de 17-18%, iar BNR estimeaza o crestere a lor la 20%. Referindu-se la perioada 2007-2009, Citu a mentionat ca, desi dobanzile au crescut la creditele in lei, cererea a crescut si ea, iar la cele in euro cererea de credite a crescut indiferent de evolutia dobanzilor. "Frica mea este ca atunci cand s-a imprumutat in valuta, consumatorul roman nu s-a uitat deloc la cost (mai scazut in cazul creditelor in euro), doar voia sa ia un credit", a afirmat Citu.

El a apreciat ca oferta si cererea de credite in acea perioada au fost supradimensionate pentru ca romanii au observat unele schimbari in economie - scaderea somajului, cresterea economiei, a veniturilor, aprecierea leului - pe care le-au perceput ca schimbari structurale permanente. "Aici ne-a «ajutat» faptul ca ni se spunea ca vom adopta euro in 2012, in psihicul romanilor au fost implementate cateva informatii (...) Sper sa nu cadem in aceeasi capcana azi cand ni se spune despre trecerea directa la finantarea in RON, sa credem ca suntem intr-un echilibru permanent, ca acesta este noul echilibru, cu riscul sa urmeze ceva interesant, care sa ne prinda pe picior gresit", a mai spus Florin Citu.

Integral in Romania Libera