Problema deficitului de cont curent s-ar putea intensifica in anii urmatori

Deficitul de cont curent de 5-6 miliarde de euro anual, generat in special de un deficit comercial cronic de 7-8 miliarde de euro anual, este o problema a Romaniei care s-ar putea intensifica in anii urmatori, in conditiile in care finantarea externa va fi din ce in ce mai greu de obtinut si probabil mai scumpa, se arata in studiul 'Rata de schimb de echilibru si factorii sai - cazul Romaniei', coordonator Lucian Anghel, lansat de Comisia Nationala de Prognoza (CNP).

'Reducerea PIB potential de la aproximativ 5% inainte de anul 2008 la circa 2% in prezent face aproape imposibila convergenta Romaniei la standardele zonei euro si deschide discutia despre gasirea rapida a unor noi motoare de crestere', se arata in studiu. 

Potrivit acestuia, sporul natural negativ al populatiei, manifestat constant din anul 1992 pana in prezent si care va continua, capacitatea relativ redusa a sectorului bancar de a finanta economia reala in contextul noilor cerinte de capital Basel III si procesul de consolidare fiscala din sectorul public limiteaza contributia fortei de munca si respectiv a capitalului pentru sustinerea PIB potential in viitor. 

'Astfel, stimularea productivitatii totale a factorilor poate deveni un element determinant in cresterea nivelului PIB potential si imbunatatirea calitativa a cresterii economice. Politicile publice in domeniu trebuie orientate in directia obiectivelor Strategiei Europa 2020 privind o crestere economica inteligenta, sustenabila si cu efecte benefice asupra unor categorii cat mai largi ale populatiei. Diverse estimari arata ca fondurile europene structurale au o capacitate mai buna de stimulare a productivitatii totale a factorilor decat investitiile publice din resurse nationale sau investitiile straine directe in sectoare non-tradable (comert retail, constructii). Orientarea excesiva a investitiilor straine directe in sectorul rezidential, in comertul retail sau in sectorul financiar inainte de anul 2008 a limitat dezvoltarea capacitatilor de productie in sectoare orientate spre export (industria prelucratoare, agricultura). Aceasta, la randul sau, a imprimat o anumita vulnerabilitate a Romaniei pe pietele financiare internationale printr-o capacitate redusa de a contrabalansa iesirile de capital speculativ (deleveraging-ul pe obligatiunile de stat in lei, de exemplu) prin intrari de valuta mai mari din exporturi (fluxuri comerciale)', mai spune studiul CNP. 

Potrivit acestuia, procesul laborios de selectie a proiectelor eligibile pentru a primi finantare europeana poate orienta investitiile in domenii cu valoare adaugata mare, fondurile europene fiind astfel superioare din punct de vedere calitativ investitiilor straine directe in non-tradable. 

'In acelasi timp, fondurile europene pot fi superioare si din punct de vedere cantitativ investitiilor straine directe si pot actiona anticiclic intr-o perioada in care investitorii privati se repozitioneaza si isi regandesc strategiile de risc la nivel global', mai informeaza documentul CNP. 

Sursa: AGERPRES