G8 cere zonei euro realizarea rapida a unei uniuni bancare

Liderii statelor membre G8 au facut presiuni asupra zonei euro pentru a accelera demersurile pentru realizarea unei uniuni bancare, iar Japoniei i s-a cerut sa adopte reforme structurale pentru reducerea deficitului, transmite Reuters.

In privinta economiei nipone, liderii G8 au cerut autoritatilor de la Tokyo sa prezinte 'un plan fiscal credibil pe termen mediu', pentru reducerea deficitului si a datoriei publice. conservatorului Shinzo Abe, in urma victoriei Partidului Liberal Democrat in alegerile legislative din decembrie. Noul premier nipon Shinzo Abe a facut presiuni asupra Bancii Centrale a Japoniei pentru ca aceasta sa relaxeze politica monetara in ideea de a ajuta economia japoneza sa iasa din deflatie. Deprecierea yenului a facut exporturile nipone mai competitive, majorand profiturile companiilor din Japonia. Din noiembrie, yenul s-a depreciat cu peste 20% fata de dolar, dupa adoptarea masurilor menite sa stimuleze cresterea economiei. 

In Irlanda de Nord, liderii prezenti la summitul G8 (SUA, Marea Britanie, Germania, Franta, Italia, Canada, Japonia si Rusia) au apreciat ca 'este extrem de necesara' o intarire suplimentara a reglementarilor care sa sprijine zona euro, si in special realizarea unei uniuni bancare. 

In declaratia finala care va fi publicata la sfarsitul summitului G8, liderii celor opt state puternic industrializate vor anunta ca actuala criza din zona euro s-a atenuat dar regiunea ramane in recesiune si de aceea este necesara adoptarea reformelor. 

Joi, ministrii de Finante ai zonei euro ar urma sa discute planurile de realizare a unei uniuni bancare in Europa, inaintea summitului liderilor UE de saptamana viitoare. 

Eurogrupul va trebui sa incerce sa armonizeze pozitiile prezentate de Banca Central Europeana si Germania, care au opinii diferite cu privire la cat de rapid ar trebui introdus un sistem pentru solutionarea bancilor cu probleme. 

De asemenea, exista o diferenta de opinii cu privire la obligarea marilor deponenti de a suporta o parte din pierderile bancilor cu probleme, asa cum s-a intamplat in cazul Ciprului. 

Joerg Asmussen, membru in boardul BCE, a cerut recent infiintarea unei scheme unice la nivelul zonei euro pentru inchiderea bancilor cu probleme. In plus, acest mecanism unic ar urma sa intre in vigoare la inceputul anului urmator, atunci cand BCE ar urma sa inceapa sa supervizeze bancile din zona euro. Insa declaratiile lui Asmussen au venit in conflict cu opiniile ministrului german de Finante, Wolfgang Schaeuble, potrivit caruia urmatorul pas ar trebui sa fie coordonarea schemelor nationale pentru a inchide bancile cu probleme, mai degraba decat un sistem care sa imparta riscul la nivelul zonei euro. 

'Vrem un regim unic de solutionare a bancilor cu probleme la nivel european, impreuna cu o singura agentie de solutionare si un singur fond de solutionare care este finantat de pe urma unei taxe in industria bancara', a declarat Asmussen. 

Argumentul lui Schaeuble este ca o singura agentie pentru restructurarea sau inchiderea bancilor cu probleme poate fi infiintata numai dupa modificarea tratatelor europene, un proces indelungat si complex. Insa unii diplomati sustin ca este vorba de o tactica pentru a amana discutiile pana dupa alegerile parlamentare din luna septembrie, in ideea de a evita ca acest subiect sa fie folosit impotriva cancelarului Angela Merkel. 

Dupa mai mult de trei ani de la debutul crizei datoriilor care a fortat cinci state din zona euro sa solicite programe de ajutor, impartirea notei de plata pentru colapsul bancilor ramane unul din cele mai disputate subiecte cu care se confrunta Europa. 

Luna trecuta, ministrii europeni de Finante au discutat o propunere care prevede modul in care, in situatia inchiderii unei banci, ar trebui impartite pierderile intre actionari, detinatorii de obligatiuni si marii deponenti. Asmussen si comisarul european Michel Barnier au pledat in favoarea impunerii unor pierderi pentru mari deponenti, cei care au mai mult de 100.000 de euro in cont, in cazul falimentului unei banci. 'Primii care trebuie sa suporte pierderile sunt actionari, apoi detinatorii de obligatiuni si deponentii neasigurati in ultima instanta', a spus Asmussen. 'Acest lucru inseamna ca vrem sa punem la punct o ordine clara in randul deponentilor care sa includa si protejarea depozitelor mai mic de 100.000 de euro', a adaugat Asmussen. 

Insa opiniile ministrilor europeni de Finante cu privire la acest subiect sunt impartite. In timp ce ministrul francez de Finante, Pierre Moscovici, a declarat ca se opune unui tratament preferential pentru deponentii neasigurati, Spania si Luxemburg au apreciat ca depozitele trebuie protejate. 

Sursa: AGERPRES