Comisia de revizuire a Constitutiei a dezbatut peste 500 de amendamente

Comisia comuna a Camerei Deputatilor si Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constitutiei, formata din reprezentanti ai tuturor partidelor parlamentare a dezbatut, in perioada 29 mai - 19 iunie, peste 500 de amendamente, votul final pe baza proiectului de revizuire a Legii fundamentale urmand sa fie dat miercuri, 20 iunie.

"Chiar daca pe parcursul activitatii noastre am fost deseori criticati cu privire la solutiile pe care le-am adoptat, personal vreau sa subliniez modul extrem de constructiv si de responsabil in care am colaborat cu toti membrii Comisiei, precum si buna credinta care ne-a animat pe toti pe parcursul acestei colaborari. De asemenea, se cuvine sa multumim Forumului Constitutional pentru modul profesionist in care a organizat activitatea. Intr-un interval relativ scurt, acesta a reusit sa puna la dispozitia Comisiei un material coerent, extrem de util, care s-a constituit intr-un ghid de lucru foarte important. Personal nu cred - asa cum am mai declarat deja, ca exista amendamente mai importante decat altele in dezbaterile legate de revizuirea Constitutiei. Aflandu-ne oarecum la finalul primei etape ale acestui demers, in calitate de vicepresedinte al Comisiei comune a Camerei Deputatilor si Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constitutiei Romaniei cred ca se cuvine sa evidentiem cateva dintre modificarile de substanta pe care noua propunere de revizuire a Constitutiei le va contine'', a subliniat vicepresedintele Comisiei parlamentare speciale, senatorul social-democrat Ioan Chelaru, intr-o declaratie remisa AGERPRES. 

O prima modificare importanta a Constitutiei are in vedere crearea unui sistem administrativ compatibil cu cel european, care insa sa valorifice si sa integreze traditia romaneasca. "In acest sens, am introdus un nou nivel administrativ-teritorial, reprezentat de regiuni, care sa includa actualele judete si sa deschida accesul administratiei publice locale la fondurile europene. In opinia noastra, aparitia regiunilor ar urma sa puna in opera principiul descentralizarii administrative, prin crearea unor unitati administrativ teritoriale de dimensiuni mai mari sub aspect teritorial si al populatiei, avand o capacitate sporita in gestionarea problemelor cetatenilor; introducerea regiunilor va permite, in egal masura, racordarea administratiei locale la beneficiile de care se bucura Romania in calitate de stat membru al Uniunii Europene", a argumentat senatorul social-democrat. 

Un al doilea aspect care face obiectul revizuirii, inclusiv al propunerii de modificare a Legii fundamentale, il constituire imbogatirea regimului juridic al drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale. "In acest sens, dispozitiile constitutionale referitoare la dreptul la aparare, inviolabilitatea domiciliului, protectia vieti intime, familiale si private, secretul corespondentei si dreptul la proprietate sunt doar cateva dintre drepturile fundamentale al caror continut normativ a fost modificat si/ sau completat", a precizat vicepresedintele Comisiei parlamentare speciale. 

Reconfigurarea atributiilor autoritatilor publice si delimitarea clara a raporturilor dintre acestea reprezinta o alta modificare esentiala a Constitutiei care implica: intarirea rolului Parlamentului, de organ reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare care, la randul sau implica modificarea competentelor celor doua Camere, simplificarea procedurii legislative, diminuarea la 300 a numarului de parlamentari, modificarea dispozitiilor constitutionale referitoare la exercitarea mandatului parlamentar, in special in sensul evitarii traseismului politic, intarirea controlului parlamentar; stabilirea fara echivoc a raporturilor constitutionale dintre Guvern si presedintele Romaniei, inclusiv in ceea ce priveste reprezentarea statului roman in relatiile internationale; diminuarea posibilitatii Guvernului de a-si angaja raspunderea in cascada, fara limita, asupra unor legi si, totodata, restrictionarea regimului juridic al delegarii legislative. 

Reconfigurarea atributiilor autoritatilor publice si delimitarea clara a raporturilor dintre acestea in viitoarea Constitutie mai implica, in ceea ce priveste raporturile dintre Parlament si Executiv - modificarea regimului constitutional al motiunii de cenzura si al angajarii raspunderii Guvernului in fata Parlamentului. Astfel, in cazul in care Guvernul isi va pierde increderea Parlamentului, acesta va adopta motiunea de neincredere constructiva, prin care va indica el insusi care este persoana cea mai potrivita pentru a deveni prim-ministru, precum si elementele principale ale programului politic al viitorului Cabinet. 

Sursa: AGERPRES