Operatorii de cablu vor retele paralele cu Netcity
Data publicarii: 15-11-2006
Introducerea optima a retelelor subterane de fibra optica trebuie sa permita operatorilor utilizarea propriilor retele si tehnologii de amplificare si distributie, separate de reteaua municipalitatii - Netcity, a declarat Radu Petric presedintele Asociatiei de Comunicatii prin Cablu (ACC). Acesta considera ca primul pas in implementarea Netcity este realizarea unui studiu judicios care sa tina cont nu numai de configuratia subterana a Bucurestiului ci si de necesitatile si interesele operatorilor de cablu. Marii operatori dispun de resurse considerabile pentru a construi retele subterane de fibra optica, separate de fibra neagra - marea retea a municipalitatii. Accesul la fibra neagra se va face pe baza unui contract d einchiriere incheiat cu Primaria Capitalei.
Operatorii de cablu propun municipalitatii un sistem de gruparea fibrei negre publice cu retelele de fibra optica ale companiilor de cablu intr-un "manunchi" comun.
Atat Alexandru Oprea, directorul general al RCS&RDS, cat si directorul general UPC, Richard Anderson, considera ca astfel se va respecta dreptul fundamental al economiei de piata, acela ca fiecare companie este libera sa decida asupra modului in care isi investeste resursele.
Cu toate acestea reprezentantii marilor operatori de cablu cred ca implementarea unui astfel de proiect inseamna un pas important in dezvoltarea urbanistica a Bucurestiului, fiind de asteptat ca sistemul de retea de fibra optica subpamanteana sa fie adoptat si de alte orase din tara.
Demersul autoritatilor este pozitiv pentru ca o retea subterana de cablu este mult mai sigura si mai eficienta decat una aeriana, insa investitiile pentru o astfel de retea nu se justifica decat in orasele cu o densitate mare de locuitori, a mai declarat Petric.
Peste tot in tara companiile de cablu se lupta cu autoritatile si cu fiscalitatea locala, pana nu demult existand asa numitele taxe de umbra, primariile sustinand ca pe sub retelele aeriene nu se mai poate construi, a completat acesta.
Prima etapa de realizare a retelei magistrale de fluxuri informationale din Bucuresti, Netcity, presupune o investitie de 100 de milioane de euro din partea partenerului privat al Primariei Municipiului Bucuresti (PMB), a declarat anterior Alexandru Radu, director executiv in PMB.
In cadrul viitorului parteneriat public - privat de constructie a Netcity, primaria va pune la dispozitie domeniul public, in timp ce partenerul va asigura finantarea, proiectarea, executia, administrarea si dezvoltarea retelei metropolitane.
Parteneriatul va dura 49 de ani, insa PMB nu a selectat inca compania care va dezvolta proiectul.
Implementarea proiectului va cuprinde trei etape. Prima etapa, ce va debuta in februarie 2007, consta in construirea unei retele intr-o zona pilot din Centrul istoric al capitalei, cu termen de realizare in 2008. A doua etapa cuprinde realizarea pana in 2010 a retelei de distributie si a bransamentelor pe intreg teritoriul Bucurestiului. Radu a estimat tot la 100 de milioane de euro si lucrarile din aceasta etapa. Extinderea retelei in intreaga zona metropolitana, ultima etapa, are termen de realizare anul 2014.
Netcity va implementa conceptul "fiber to the home", adica un sistem deschis de servicii cu o viteza de minimum 1 Gbps la beneficiar. Primaria isi propune astfel, sa creeze premisele includerii telecomunicatiilor din Bucuresti in cadrul serviciilor publice, punand bazele "societatii informationale" la nivelul Bucurestiului.
In opinia directorului executiv "pana in prezent, fiecare societate, publica sau privata, si-a dezvoltat propria retea de telecomunicatii, avand ca efect o dezvoltare haotica si inestetica data de cablurile care incarca stalpii capitalei". Reteaua metropolitana de fibra optica va asigura servicii de inchiriere de linii cu infrastructura superioara pentru toti operatorii interesati, va elimina dispunerea aeriana a cablurilor si va oferi acces la informatie la preturi reduse pentru utilizatorul final, considera Radu.
"Fac un apel catre administratorii tuturor retelelor din Bucuresti sa isi declare amplasarea cailor de comunicatie oriunde s-ar afla dispuse; majoritatea retelelor amplasate aerian sunt ilegale, fara autorizatie de constructie, iar proprietarii lor nu platesc taxa de ocupare a domeniului public", a avertizat Radu vizand retelele de cartier si marii furnizori de internet ori cablu TV.
Directorul de marketing al asociatiei retelelor de cartier - Interlan, Nicolae Duicu a declarat pentru NewsIn ca pana acum primaria a refuzat sa dea orice fel de autorizatie din lipsa cadrului legislativ. "Cu toate acestea, retelele de cartier sunt partenere de negociere cu primaria capitalei in cadrul proiectului Netcity: am pus la dispozitia administratiei publice toate traseele noastre de cablu cu fibra optica."
"Sunt sceptic in ceea ce priveste ducerea la bun sfarsit a proiectului Netcity, in special pentru ca e vorba de primaria capitalei", a declarat Duicu. Pana in 2014 tehnologia informatiei va evolua si vor aparea solutii mai putin costisitoare, iar in momentul de fata retelele de cartier, in termeni absoluti, au cel mai redus pret al accesului la informatie, a opinat Duicu.
Serviciile de furnizare de internet de banda larga pentru utilizatorii individuali au crescut anul trecut cu o rata de aproximativ 900%, iar numai in Bucuresti, retelele de cartier controleaza o cota de piata de peste 13%.
Asociatia Interlan a fost fondata la sfarsitul anului 2004 avand un numar initial de 10 membri. In timp, retelele de cartier au devenit o alternativa economica a cererii de informatie si comunicatie electronica, devenind adevarati furnizori de internet locali.
Interlan a adunat pana in prezent in randurile sale un numar de 35 de membri, alti 15 aflandu-se in curs de aderare. Cele 35 de companii ofera servicii de acces la Internet pentru aproximativ 50.000 de utilizatori casnici din Bucuresti.
Asociatia a fost infiintata atat pentru a oferi ajutor retelelor de cartier sub forma consilierii legale si tehnice, cat si pentru a urmari si promova obiectivele comune ale companiilor membre, unul din obiectivele asociatiei pe viitor fiind in impunerea un brand Interlan pe piata furnizorilor de servicii internet din Bucuresti.
Retelele marilor operatori de cablu, RCS&RDS si UPC Romania au in mediul urban o penetrare medie de peste 70%, iar in Bucuresti de aproape 90%.
Sursa: NewsIn
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Colliers: Oferta de locuinte noi a scazut la minimul ultimilor opt ani, dar cererea ramane peste nivelul pre-pandemie
- Grupul Allianz raporteaza profit operational record de 17,4 miliarde de euro in 2025
- Cushman & Wakefield Echinox: Centrele comerciale din afara Bucurestiului, cea mai atractiva clasa de active imobiliare in 2025
- Colliers: Industria hoteliera din Romania a atins un nou maxim anul trecut, inregistrand cel mai mare numar de turisti din ultimele trei decenii, dar provocarile au crescut in 2025, intr-o piata mai eterogena
- Romania: o tara in schimbare, cu peste 3 milioane de emigranti temporari in ultimii aproape 20 de ani si o crestere a imigratiei care redefineste piata muncii
- Fondul ETF BET Patria - Tradeville a depasit pragul de 1 miliard de lei in active
- Anytime isi consolideaza prezenta online in Romania prin lansarea pe PretulMeu.ro
- Paval Holding intra in negocieri exclusive pentru preluarea operatiunilor Carrefour din Romania
- #SigurantaOnline: Cinci greseli online care te pot costa. Le faci fara sa-ti dai seama
- Comertul international al Romaniei in 2025: impactul cursului valutar asupra importatorilor si exportatorilor
- Taxa logistica pentru coletele extracomunitare livrate in ianuarie trebuie declarata si livrata la ANAF pana la 25 februarie
- Cifra de afaceri Cargus a crescut cu aproape 9% in 2025
- Studiu Deloitte: Departamentele financiare adopta rapid noile tehnologii si vad deja beneficii clare din utilizarea automatizarii inteligente
- Sondaj EY: Directorii financiari din Romania anticipeaza un mediu fiscal mai dur, cu presiuni crescute pe conformare si predictibilitate
- Hidroelectrica atinge un nou maxim istoric la BVB si urca la o capitalizare de peste 62 de miliarde de lei