S&P revizuit in scadere ratingul de credit al emiratului Qatar
Data publicarii: 08-06-2017 | EconomieAgentia de evaluare financiara Standard and Poor's (S&P) a retrogradat ratingul de credit al emiratului Qatar, dupa ce vecinii sai din Golf au decis luni ruperea relatiilor diplomatice si comerciale, transmite BBC.
Retrogradarea vine după ce moneda din Qatar s-a depreciat semnificativ, ajungând la cel mai scăzut nivel din ultimii 11 ani, iar piața bursieră înregistrează un declin masiv.
Ratingul de credit pe termen lung a fost revizuit în scădere, cu o treaptă, de la "AA" la "AA minus", iar perspectiva asociată este negativă, ceea ce înseamnă că ar putea urma o nouă retrogradare.
"Credem că ruperea relațiilor diplomatice și comerciale dintre Qatar și vecinii săi din Golf — Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Egipt și Bahrein — va exacerba vulnerabilitățile externe ale emiratului și ar putea pune presiune asupra creșterii economice și a finanțelor", se arată în comunicatul S&P.
Agenția se așteaptă la o încetinire a creșterii economiei Qatarului, din cauza reducerii legăturilor comerciale regionale și a scăderii încrederii investitorilor, care ar putea duce la retrageri masive din depozitele bancare.
Fondul Suveran de Investiții al Qatarului, cu active estimate la 335 de miliarde de dolari, și rezervele valutare ale Băncii Centrale ar putea fi folosite de autoritățile de la Doha pentru ține sub control efectele retragerilor de fonduri, apreciază S&P.
Și analiștii au avertizat că ruperea relațiilor diplomatice și comerciale dintre Qatar și vecinii săi din Golf le-ar putea costa miliarde de dolari din cauza încetinirii comerțului și a investițiilor, precum și a creșterii costurilor de împrumut pentru statele din regiune.
Vecinii Qatarului și-au justificat măsurile prin faptul că Doha ''susține terorismul'', inclusiv Al-Qaida, gruparea Stat Islamic și Frăția Musulmană, confrerie considerată ''teroristă'' de către Egipt și țări din Golf.
Datorită facilităților portuare recent extinse, Qatarul poate continua exporturile de gaze naturale lichefiate (LNG), care în aprilie au ajutat emiratul să obțină un excedent comercial de 2,7 miliarde de dolari, și poate importa produsele care până acum veneau din Arabia Saudită.
Dar o parte a economiei emiratului ar putea fi afectată semnificativ dacă disputa se prelungește în următoarele luni, o perspectivă care luni a dus la scăderea pieței bursiere din Qatar cu peste 7%.
Compania aeriană Qatar Airways, pe care se baza emiratul pentru stimularea turismului, se va confrunta probabil cu pierderi importante, după ce i s-a interzis accesul pe unele din cele mai mari aeroporturi din Orientul Mijlociu.
Guvernul din Qatar se împrumută pe plan local și extern pentru a finanța cheltuielile de infrastructură de aproximativ 200 de miliarde de dolari necesare pentru a găzdui Campionatul Mondial de Fotbal din 2022. Creșterea randamentelor obligațiunilor guvernamentale sugerează că, în viitor, costurile de împrumut ale emiratului vor fi din ce în ce mai ridicate, analiștii estimând că și celelalte state din Golf se vor confrunta cu această problemă.
''Dacă disputa se extinde, ramificațiile ar putea fi imense. Firmele care gestionează active vor deveni mai prudente și nu vor face diferențe între Qatar și alte state din Golf'', a declarat pentru Reuters un bancher care a dorit să-și păstreze anonimatul.
Deoarece toate aceste țări sunt puternic dependente de exporturile de țiței și gaze, legăturile comerciale și de investiții dintre ele sunt destul de reduse, astfel încât efectele negative ale disputei ar putea fi limitate.
Cu toate acestea, Qatarul se va confrunta cu costuri mai ridicate în unele domenii. În 2015, importurile de alimente ale Qatarului s-au ridicat la 1,05 miliarde de dolari, din care 309 milioane de dolari au reprezentat importurile din Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. Majoritatea produselor, în special cele lactate, veneau pe la granița terestră cu Arabia Saudită, astfel încât Doha va trebui să facă alte aranjamente.
Costurile construcțiilor în Qatar ar putea de asemenea crește, majorând inflația, deoarece aluminiul și alte materiale de construcții nu vor mai putea fi importate pe cale terestră.
Analiștii avertizează că Arabia Saudită ar putea convinge mai multe state să-și reducă legăturile cu Doha și ar putea forța companiile străine să aleagă între a face afaceri cu Qatarrul și a obține acces la piața saudită, care este mult mai mare.
Sursa: Agerpress
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Curs record anuntat de BNR: euro depaseste 5,14 lei, cu perspective de noi cresteri in urmatoarele luni
- Inceputul lui 2026 arata o tendinta clara a romanilor de a-si planifica din timp vacantele, cu accent pe siguranta
- Cheltuielile auto, din rutina contabila in zona de risc fiscal: de ce a devenit deductibilitatea fiscala o prioritate pentru ANAF
- Polarizare pe piata birourilor: 87% dintre companiile mari isi mentin suprafatele de birouri, in timp ce firmele mici se extind
- Studiu Deloitte Romania despre piata locala de arta: pictura contemporana domina optiunile de achizitie
- Piata logistica intra intr-o faza de ajustare dupa anul record 2025, pe fondul incertitudinilor interne si externe. Perspectivele pe termen lung raman solide
- EY lanseaza inteligenta artificiala autonoma la nivelul intregii organizatii
- Bank of America depaseste asteptarile in T1: profit in crestere cu 17% si venituri peste estimari
- Inflatia revine pe crestere in martie: urca la 9,9%, pe fondul scumpirilor generalizate
- Schneider Electric a testat modelul AI agentic NVIDIA Nemotron pentru managementul alarmelor
- Oboseala schimbarii loveste angajatii: companiile cauta echilibrul intre viteza, AI si capital uman
- Aderarea Romaniei la OCDE: pas strategic major cu impact asupra investitiilor si costurilor de finantare
- Studiul EY Consumer Index 2026, editia de Paste: romanii devin mai calculati si mai informati cu cheltuielile de Paste
- Hidroelectrica incepe reumplerea lacului Vidraru si publica rezultatele financiare pentru 2025
- Avertisment: Romanii, vizati de un nou val de frauda online care foloseste imaginea presei si a persoanelor publice