Este proiectul de amnistie fiscală o soluție de moment?
Data publicarii: 19-07-2019 | EconomieS-a discutat mult în ultima perioadă despre proiectul de amnistie și restructurare a datoriilor fiscale. Este vorba despre un proiect complex, care naște controverse dar care pe de altă parte trebuie analizat și înțeles în contextul situației la zi din țara noastră, consideră Costin Manta, Senior Manager, Departamentul de Asistență Fiscală și Juridică EY România, care face și o analiză detaliată a acestei probleme.
Potrivit acestuia, la finalul anului 2018 datoriile fiscale se ridicau deja la suma de 30 de miliarde de lei. Dintre acestea, doar 0,5 miliarde au fost stinse deja, în primele patru luni ale anului curent. Prin urmare, ne confruntăm cu mari dificultăți în ceea ce privește procesul de colectare a creanțelor fiscale din România. Cu probleme similare s-au confruntat însă și alte state ale Uniunii Europene, o parte dintre acestea recurgând la soluția amnistiei. Dintre acestea, cele mai importante nume sunt Belgia, Italia, Germania, Grecia, Italia și Spania.
„Se înțelege că guvernanții încearcă prin această metodă să rezolve problema deficitului bugetar. Oare acest proiect legislativ este soluția găsită de guvernanți pentru a nu crește taxele? Așa cum ne-a arătat istoria, creșterea taxelor ar afecta toate categoriile de contribuabili, inclusiv pe cei buni platnici” spune el.
Prin urmare, amnistia poate avea beneficii majore, cel mai mare dintre acestea fiind si faptul ca le va permite contribuabililor să își achite parte din obligațiile fiscale restante, ca urmare a stingerii obligațiilor fiscale accesorii. Acestea din urmă nu făceau decât să mărească datoriile, impiedicând colectarea eficientă. „Astfel, în sarcina contribuabilului erau stabilite obligații fiscale principale și accesorii ce nu puteau fi achitate, deși contribuabilul achitase la timp obligațiile fiscale declarate până în acel moment” adaugă el.
Chiar dacă în acest moment amnistia pare a fi o soluție bună, ea nu este însă soluția perfectă de fiecare dată când apar datorii. Ea trebuie să aibă un caracter excepțional și să apară ca măsură concretă doar atunci când toate celelalte soluții s-au epuizat. „Acordarea de amnistii fiscale în mod repetitiv riscă să fie contraproductivă, putând duce la concluzia că neplata obligațiilor fiscale la termen poate fi o strategie de finanțare. În plus, caracterul excepțional al amnistiei fiscale este întărit și de întrebările ce pot apărea privind impactul asupra concurenței. Statul ar trebui să folosească toate pârghiile legale, existente deja, pentru a preîntâmpina nevoia unei amnistii în viitor” conchide Costin Manta.
Potrivit acestuia, la finalul anului 2018 datoriile fiscale se ridicau deja la suma de 30 de miliarde de lei. Dintre acestea, doar 0,5 miliarde au fost stinse deja, în primele patru luni ale anului curent. Prin urmare, ne confruntăm cu mari dificultăți în ceea ce privește procesul de colectare a creanțelor fiscale din România. Cu probleme similare s-au confruntat însă și alte state ale Uniunii Europene, o parte dintre acestea recurgând la soluția amnistiei. Dintre acestea, cele mai importante nume sunt Belgia, Italia, Germania, Grecia, Italia și Spania.
„Se înțelege că guvernanții încearcă prin această metodă să rezolve problema deficitului bugetar. Oare acest proiect legislativ este soluția găsită de guvernanți pentru a nu crește taxele? Așa cum ne-a arătat istoria, creșterea taxelor ar afecta toate categoriile de contribuabili, inclusiv pe cei buni platnici” spune el.
Prin urmare, amnistia poate avea beneficii majore, cel mai mare dintre acestea fiind si faptul ca le va permite contribuabililor să își achite parte din obligațiile fiscale restante, ca urmare a stingerii obligațiilor fiscale accesorii. Acestea din urmă nu făceau decât să mărească datoriile, impiedicând colectarea eficientă. „Astfel, în sarcina contribuabilului erau stabilite obligații fiscale principale și accesorii ce nu puteau fi achitate, deși contribuabilul achitase la timp obligațiile fiscale declarate până în acel moment” adaugă el.
Chiar dacă în acest moment amnistia pare a fi o soluție bună, ea nu este însă soluția perfectă de fiecare dată când apar datorii. Ea trebuie să aibă un caracter excepțional și să apară ca măsură concretă doar atunci când toate celelalte soluții s-au epuizat. „Acordarea de amnistii fiscale în mod repetitiv riscă să fie contraproductivă, putând duce la concluzia că neplata obligațiilor fiscale la termen poate fi o strategie de finanțare. În plus, caracterul excepțional al amnistiei fiscale este întărit și de întrebările ce pot apărea privind impactul asupra concurenței. Statul ar trebui să folosească toate pârghiile legale, existente deja, pentru a preîntâmpina nevoia unei amnistii în viitor” conchide Costin Manta.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- TBI Bank urmează să fie achiziționată de Advent International
- Revolut a publicat raportul anual pentru 2024
- Încurajați de performanța în creștere a pieței hoteliere din București, investitorii vor construi circa 1.000 de camere de hotel noi până în 2027
- BT: Finantare pentru Simtel pentru finalizarea unui parc fotovoltaic in Giurgiu
- UNSICAR: Checklist de siguranță în vacanța de Paște
- Studiu EY România: Românii prioritizează calitatea și reducerile pentru Sărbătorile de Paște 2025
- #DreptulLaBanking: Protejează-ți datele financiare de Paște
- Studiu EY: Listările publice globale în T1 2025: între provocări și incertitudini
- Divizia de Property Management a Colliers preia administrarea cladirii de birouri Victoria Center
- Piața centrelor de date din România este în etapa gain momentum
- Salt Bank aniversează un an de la lansare cu un nou record: peste 500.000 de clienți
- Studiu EY: Companiile se vor confrunta cu schimbări majore ale politicilor fiscale și comerciale la nivel global
- Skanska a semnat vanzarea cladirii de birouri Equilibrium 1 catre fondul de investitii Gordiusz Private Equity
- EY-Parthenon a asistat acționarii Forza Rossa și British Motors în vânzarea dealerilor auto Ferrari și Aston Martin în România
- Colliers: Oferta redusă și creșterea chiriilor îngreunează accesul la spații moderne de birouri