Cum vor fi afectate firmele de interzicerea articolelor din plastic?
Data publicarii: 13-12-2019 | EconomiePotrivit ultimelor date statistice, 5 grame de materiale plastice ajung săptămânal în organismul fiecărui locuitor al planetei, materiale acumulate fie din aer, apă sau hrană. Din această cauză, Consiliul Uniunii Europene, a decis să interzică o parte din aceste produse în special cele de uz zilnic începând cu luna iulie a anului 2021.
Până la acea dată, companiile sunt nevoite să identifice alternative biodegradabile pentru produsele restricționate de Consiliu, cele mai afectate din acest punct de vedere fiind restaurantele, cafenelele, barurile precum și lanțurile de magazine.
„Este deja bine cunoscută problema poluării apelor marine cu produse din plastic aruncate în cel mai neglijent mod de către populație. Cantitatea de plastic „depozitată” în oceane este estimată astăzi la circa 150 de milioane de tone. La o analiză superficială, poate părea că efectele nu sunt neapărat vizibile asupra oamenilor, însă fiecare dintre noi ajunge la un moment dat să ingereze plastic. Cum se poate întâmpla asta? Simplu: fauna marină ingerează bucățele de plastic, pe care le confundă cu hrana, iar aceasta este consumată de populație. De asemenea, mici particule de plastic se regăsesc în aer, apă și în alte alimente” scrie Adrian Teampău, Director Taxe Indirecte al Deloitte România.
Acestea sunt și motivele pentru care Uniunea Europeană a luat atitudine, în ultimii ani Consiliul Uniunii Europene lucrând la conturarea unor serie de măsuri care să aibă un impact imediat asupra consumului și al comercializării materialelor plastice.
Printre produsele care vor fi interzise începând cu data de 3 iulie 2021, regăsim tacâmurile de unică folosință, recipientele pentru mâncăruri de tip fast-food și băuturi confecționate din polistiren expandat, paiele și bețișoarele pentru agitat băuturi, bețișoarele de urechi dar și produsele realizate din materiale plastice degradabile prin oxidare.
S-au adoptat pe de altă parte și măsuri complementare. Una dintre acestea stabilește câteva obligații de colectare, producătorii fiind nevoiți să asigure colectarea a minimum 77% din greutatea sticlelor de tip PET până în anul 2025. Aceștia vor fi obligați de asemenea să asigure și reciclarea a minimum 25% din produsele de acest gen. Până în anul 2019, România este obligată să asigure o rată de colectare de 90% a sticlelor de tip PeT și o reciclare de minimum 30% a acestora până în anul 2030.
„Important este ca efectele măsurilor propuse şi implementate să se simtă cât mai curând. Însă problema gravă, cu iz local, care probabil va persista o vreme, o reprezintă lipsa minimei educații civice. Nu este cazul să țintim din start să ajungem la nivelul țărilor dezvoltate unde există orașe cu zero deșeuri, pentru că populația colectează selectiv și deșeurile sunt reciclate integral, însă putem începe cu un minim efort: acela de a arunca deșeurile în coșul de gunoi” conchide Adrian Teampău.
Până la acea dată, companiile sunt nevoite să identifice alternative biodegradabile pentru produsele restricționate de Consiliu, cele mai afectate din acest punct de vedere fiind restaurantele, cafenelele, barurile precum și lanțurile de magazine.
„Este deja bine cunoscută problema poluării apelor marine cu produse din plastic aruncate în cel mai neglijent mod de către populație. Cantitatea de plastic „depozitată” în oceane este estimată astăzi la circa 150 de milioane de tone. La o analiză superficială, poate părea că efectele nu sunt neapărat vizibile asupra oamenilor, însă fiecare dintre noi ajunge la un moment dat să ingereze plastic. Cum se poate întâmpla asta? Simplu: fauna marină ingerează bucățele de plastic, pe care le confundă cu hrana, iar aceasta este consumată de populație. De asemenea, mici particule de plastic se regăsesc în aer, apă și în alte alimente” scrie Adrian Teampău, Director Taxe Indirecte al Deloitte România.
Acestea sunt și motivele pentru care Uniunea Europeană a luat atitudine, în ultimii ani Consiliul Uniunii Europene lucrând la conturarea unor serie de măsuri care să aibă un impact imediat asupra consumului și al comercializării materialelor plastice.
Printre produsele care vor fi interzise începând cu data de 3 iulie 2021, regăsim tacâmurile de unică folosință, recipientele pentru mâncăruri de tip fast-food și băuturi confecționate din polistiren expandat, paiele și bețișoarele pentru agitat băuturi, bețișoarele de urechi dar și produsele realizate din materiale plastice degradabile prin oxidare.
S-au adoptat pe de altă parte și măsuri complementare. Una dintre acestea stabilește câteva obligații de colectare, producătorii fiind nevoiți să asigure colectarea a minimum 77% din greutatea sticlelor de tip PET până în anul 2025. Aceștia vor fi obligați de asemenea să asigure și reciclarea a minimum 25% din produsele de acest gen. Până în anul 2019, România este obligată să asigure o rată de colectare de 90% a sticlelor de tip PeT și o reciclare de minimum 30% a acestora până în anul 2030.
„Important este ca efectele măsurilor propuse şi implementate să se simtă cât mai curând. Însă problema gravă, cu iz local, care probabil va persista o vreme, o reprezintă lipsa minimei educații civice. Nu este cazul să țintim din start să ajungem la nivelul țărilor dezvoltate unde există orașe cu zero deșeuri, pentru că populația colectează selectiv și deșeurile sunt reciclate integral, însă putem începe cu un minim efort: acela de a arunca deșeurile în coșul de gunoi” conchide Adrian Teampău.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Paval Holding intra in negocieri exclusive pentru preluarea operatiunilor Carrefour din Romania
- #SigurantaOnline: Cinci greseli online care te pot costa. Le faci fara sa-ti dai seama
- Comertul international al Romaniei in 2025: impactul cursului valutar asupra importatorilor si exportatorilor
- Taxa logistica pentru coletele extracomunitare livrate in ianuarie trebuie declarata si livrata la ANAF pana la 25 februarie
- Cifra de afaceri Cargus a crescut cu aproape 9% in 2025
- Studiu Deloitte: Departamentele financiare adopta rapid noile tehnologii si vad deja beneficii clare din utilizarea automatizarii inteligente
- Sondaj EY: Directorii financiari din Romania anticipeaza un mediu fiscal mai dur, cu presiuni crescute pe conformare si predictibilitate
- Hidroelectrica atinge un nou maxim istoric la BVB si urca la o capitalizare de peste 62 de miliarde de lei
- Groupama obtine din nou certificarea internationala de Angajator de Top
- Inflatia se tempereaza in Europa, insa Romania inregistreaza in continuare cel mai ridicat nivel din UE
- Horvath, CFO Study 2026: 73% dintre directorii financiari vizeaza accelerarea digitalizarii
- Principalii investitori imobiliari din Romania anticipeaza cresterea chiriilor si stabilizarea cererii pentru inchirierea de spatii noi in 2026
- E-Proprietate si reforma impozitarii locale: ce stim si ce ramane de vazut despre impozitarea proprietatilor
- De la avantaj competitiv la conditie de baza: rolul sustenabilitatii in relatia dintre banci si clienti
- Riscul declararii inactivitatii din 1 ianuarie 2026