Cum vor fi afectate firmele de interzicerea articolelor din plastic?
Data publicarii: 13-12-2019 | EconomiePotrivit ultimelor date statistice, 5 grame de materiale plastice ajung săptămânal în organismul fiecărui locuitor al planetei, materiale acumulate fie din aer, apă sau hrană. Din această cauză, Consiliul Uniunii Europene, a decis să interzică o parte din aceste produse în special cele de uz zilnic începând cu luna iulie a anului 2021.
Până la acea dată, companiile sunt nevoite să identifice alternative biodegradabile pentru produsele restricționate de Consiliu, cele mai afectate din acest punct de vedere fiind restaurantele, cafenelele, barurile precum și lanțurile de magazine.
„Este deja bine cunoscută problema poluării apelor marine cu produse din plastic aruncate în cel mai neglijent mod de către populație. Cantitatea de plastic „depozitată” în oceane este estimată astăzi la circa 150 de milioane de tone. La o analiză superficială, poate părea că efectele nu sunt neapărat vizibile asupra oamenilor, însă fiecare dintre noi ajunge la un moment dat să ingereze plastic. Cum se poate întâmpla asta? Simplu: fauna marină ingerează bucățele de plastic, pe care le confundă cu hrana, iar aceasta este consumată de populație. De asemenea, mici particule de plastic se regăsesc în aer, apă și în alte alimente” scrie Adrian Teampău, Director Taxe Indirecte al Deloitte România.
Acestea sunt și motivele pentru care Uniunea Europeană a luat atitudine, în ultimii ani Consiliul Uniunii Europene lucrând la conturarea unor serie de măsuri care să aibă un impact imediat asupra consumului și al comercializării materialelor plastice.
Printre produsele care vor fi interzise începând cu data de 3 iulie 2021, regăsim tacâmurile de unică folosință, recipientele pentru mâncăruri de tip fast-food și băuturi confecționate din polistiren expandat, paiele și bețișoarele pentru agitat băuturi, bețișoarele de urechi dar și produsele realizate din materiale plastice degradabile prin oxidare.
S-au adoptat pe de altă parte și măsuri complementare. Una dintre acestea stabilește câteva obligații de colectare, producătorii fiind nevoiți să asigure colectarea a minimum 77% din greutatea sticlelor de tip PET până în anul 2025. Aceștia vor fi obligați de asemenea să asigure și reciclarea a minimum 25% din produsele de acest gen. Până în anul 2019, România este obligată să asigure o rată de colectare de 90% a sticlelor de tip PeT și o reciclare de minimum 30% a acestora până în anul 2030.
„Important este ca efectele măsurilor propuse şi implementate să se simtă cât mai curând. Însă problema gravă, cu iz local, care probabil va persista o vreme, o reprezintă lipsa minimei educații civice. Nu este cazul să țintim din start să ajungem la nivelul țărilor dezvoltate unde există orașe cu zero deșeuri, pentru că populația colectează selectiv și deșeurile sunt reciclate integral, însă putem începe cu un minim efort: acela de a arunca deșeurile în coșul de gunoi” conchide Adrian Teampău.
Până la acea dată, companiile sunt nevoite să identifice alternative biodegradabile pentru produsele restricționate de Consiliu, cele mai afectate din acest punct de vedere fiind restaurantele, cafenelele, barurile precum și lanțurile de magazine.
„Este deja bine cunoscută problema poluării apelor marine cu produse din plastic aruncate în cel mai neglijent mod de către populație. Cantitatea de plastic „depozitată” în oceane este estimată astăzi la circa 150 de milioane de tone. La o analiză superficială, poate părea că efectele nu sunt neapărat vizibile asupra oamenilor, însă fiecare dintre noi ajunge la un moment dat să ingereze plastic. Cum se poate întâmpla asta? Simplu: fauna marină ingerează bucățele de plastic, pe care le confundă cu hrana, iar aceasta este consumată de populație. De asemenea, mici particule de plastic se regăsesc în aer, apă și în alte alimente” scrie Adrian Teampău, Director Taxe Indirecte al Deloitte România.
Acestea sunt și motivele pentru care Uniunea Europeană a luat atitudine, în ultimii ani Consiliul Uniunii Europene lucrând la conturarea unor serie de măsuri care să aibă un impact imediat asupra consumului și al comercializării materialelor plastice.
Printre produsele care vor fi interzise începând cu data de 3 iulie 2021, regăsim tacâmurile de unică folosință, recipientele pentru mâncăruri de tip fast-food și băuturi confecționate din polistiren expandat, paiele și bețișoarele pentru agitat băuturi, bețișoarele de urechi dar și produsele realizate din materiale plastice degradabile prin oxidare.
S-au adoptat pe de altă parte și măsuri complementare. Una dintre acestea stabilește câteva obligații de colectare, producătorii fiind nevoiți să asigure colectarea a minimum 77% din greutatea sticlelor de tip PET până în anul 2025. Aceștia vor fi obligați de asemenea să asigure și reciclarea a minimum 25% din produsele de acest gen. Până în anul 2019, România este obligată să asigure o rată de colectare de 90% a sticlelor de tip PeT și o reciclare de minimum 30% a acestora până în anul 2030.
„Important este ca efectele măsurilor propuse şi implementate să se simtă cât mai curând. Însă problema gravă, cu iz local, care probabil va persista o vreme, o reprezintă lipsa minimei educații civice. Nu este cazul să țintim din start să ajungem la nivelul țărilor dezvoltate unde există orașe cu zero deșeuri, pentru că populația colectează selectiv și deșeurile sunt reciclate integral, însă putem începe cu un minim efort: acela de a arunca deșeurile în coșul de gunoi” conchide Adrian Teampău.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Titlurile de stat Fidelis revin în mai: randamente de 7,5% în lei și 6,25% în euro, sub nivelurile anterioare
- Instabilitatea politica zguduie pietele: leul pierde teren, iar riscurile pentru companii se amplifica
- Update 3: Curs record anuntat de BNR: euro depaseste 5,26 lei
- Inceputul lui 2026 arata o tendinta clara a romanilor de a-si planifica din timp vacantele, cu accent pe siguranta
- Cheltuielile auto, din rutina contabila in zona de risc fiscal: de ce a devenit deductibilitatea fiscala o prioritate pentru ANAF
- Polarizare pe piata birourilor: 87% dintre companiile mari isi mentin suprafatele de birouri, in timp ce firmele mici se extind
- Studiu Deloitte Romania despre piata locala de arta: pictura contemporana domina optiunile de achizitie
- Piata logistica intra intr-o faza de ajustare dupa anul record 2025, pe fondul incertitudinilor interne si externe. Perspectivele pe termen lung raman solide
- EY lanseaza inteligenta artificiala autonoma la nivelul intregii organizatii
- Bank of America depaseste asteptarile in T1: profit in crestere cu 17% si venituri peste estimari
- Inflatia revine pe crestere in martie: urca la 9,9%, pe fondul scumpirilor generalizate
- Schneider Electric a testat modelul AI agentic NVIDIA Nemotron pentru managementul alarmelor
- Oboseala schimbarii loveste angajatii: companiile cauta echilibrul intre viteza, AI si capital uman
- Aderarea Romaniei la OCDE: pas strategic major cu impact asupra investitiilor si costurilor de finantare
- Studiul EY Consumer Index 2026, editia de Paste: romanii devin mai calculati si mai informati cu cheltuielile de Paste