Cum vor fi afectate firmele de interzicerea articolelor din plastic?
Data publicarii: 13-12-2019 | EconomiePotrivit ultimelor date statistice, 5 grame de materiale plastice ajung săptămânal în organismul fiecărui locuitor al planetei, materiale acumulate fie din aer, apă sau hrană. Din această cauză, Consiliul Uniunii Europene, a decis să interzică o parte din aceste produse în special cele de uz zilnic începând cu luna iulie a anului 2021.
Până la acea dată, companiile sunt nevoite să identifice alternative biodegradabile pentru produsele restricționate de Consiliu, cele mai afectate din acest punct de vedere fiind restaurantele, cafenelele, barurile precum și lanțurile de magazine.
„Este deja bine cunoscută problema poluării apelor marine cu produse din plastic aruncate în cel mai neglijent mod de către populație. Cantitatea de plastic „depozitată” în oceane este estimată astăzi la circa 150 de milioane de tone. La o analiză superficială, poate părea că efectele nu sunt neapărat vizibile asupra oamenilor, însă fiecare dintre noi ajunge la un moment dat să ingereze plastic. Cum se poate întâmpla asta? Simplu: fauna marină ingerează bucățele de plastic, pe care le confundă cu hrana, iar aceasta este consumată de populație. De asemenea, mici particule de plastic se regăsesc în aer, apă și în alte alimente” scrie Adrian Teampău, Director Taxe Indirecte al Deloitte România.
Acestea sunt și motivele pentru care Uniunea Europeană a luat atitudine, în ultimii ani Consiliul Uniunii Europene lucrând la conturarea unor serie de măsuri care să aibă un impact imediat asupra consumului și al comercializării materialelor plastice.
Printre produsele care vor fi interzise începând cu data de 3 iulie 2021, regăsim tacâmurile de unică folosință, recipientele pentru mâncăruri de tip fast-food și băuturi confecționate din polistiren expandat, paiele și bețișoarele pentru agitat băuturi, bețișoarele de urechi dar și produsele realizate din materiale plastice degradabile prin oxidare.
S-au adoptat pe de altă parte și măsuri complementare. Una dintre acestea stabilește câteva obligații de colectare, producătorii fiind nevoiți să asigure colectarea a minimum 77% din greutatea sticlelor de tip PET până în anul 2025. Aceștia vor fi obligați de asemenea să asigure și reciclarea a minimum 25% din produsele de acest gen. Până în anul 2019, România este obligată să asigure o rată de colectare de 90% a sticlelor de tip PeT și o reciclare de minimum 30% a acestora până în anul 2030.
„Important este ca efectele măsurilor propuse şi implementate să se simtă cât mai curând. Însă problema gravă, cu iz local, care probabil va persista o vreme, o reprezintă lipsa minimei educații civice. Nu este cazul să țintim din start să ajungem la nivelul țărilor dezvoltate unde există orașe cu zero deșeuri, pentru că populația colectează selectiv și deșeurile sunt reciclate integral, însă putem începe cu un minim efort: acela de a arunca deșeurile în coșul de gunoi” conchide Adrian Teampău.
Până la acea dată, companiile sunt nevoite să identifice alternative biodegradabile pentru produsele restricționate de Consiliu, cele mai afectate din acest punct de vedere fiind restaurantele, cafenelele, barurile precum și lanțurile de magazine.
„Este deja bine cunoscută problema poluării apelor marine cu produse din plastic aruncate în cel mai neglijent mod de către populație. Cantitatea de plastic „depozitată” în oceane este estimată astăzi la circa 150 de milioane de tone. La o analiză superficială, poate părea că efectele nu sunt neapărat vizibile asupra oamenilor, însă fiecare dintre noi ajunge la un moment dat să ingereze plastic. Cum se poate întâmpla asta? Simplu: fauna marină ingerează bucățele de plastic, pe care le confundă cu hrana, iar aceasta este consumată de populație. De asemenea, mici particule de plastic se regăsesc în aer, apă și în alte alimente” scrie Adrian Teampău, Director Taxe Indirecte al Deloitte România.
Acestea sunt și motivele pentru care Uniunea Europeană a luat atitudine, în ultimii ani Consiliul Uniunii Europene lucrând la conturarea unor serie de măsuri care să aibă un impact imediat asupra consumului și al comercializării materialelor plastice.
Printre produsele care vor fi interzise începând cu data de 3 iulie 2021, regăsim tacâmurile de unică folosință, recipientele pentru mâncăruri de tip fast-food și băuturi confecționate din polistiren expandat, paiele și bețișoarele pentru agitat băuturi, bețișoarele de urechi dar și produsele realizate din materiale plastice degradabile prin oxidare.
S-au adoptat pe de altă parte și măsuri complementare. Una dintre acestea stabilește câteva obligații de colectare, producătorii fiind nevoiți să asigure colectarea a minimum 77% din greutatea sticlelor de tip PET până în anul 2025. Aceștia vor fi obligați de asemenea să asigure și reciclarea a minimum 25% din produsele de acest gen. Până în anul 2019, România este obligată să asigure o rată de colectare de 90% a sticlelor de tip PeT și o reciclare de minimum 30% a acestora până în anul 2030.
„Important este ca efectele măsurilor propuse şi implementate să se simtă cât mai curând. Însă problema gravă, cu iz local, care probabil va persista o vreme, o reprezintă lipsa minimei educații civice. Nu este cazul să țintim din start să ajungem la nivelul țărilor dezvoltate unde există orașe cu zero deșeuri, pentru că populația colectează selectiv și deșeurile sunt reciclate integral, însă putem începe cu un minim efort: acela de a arunca deșeurile în coșul de gunoi” conchide Adrian Teampău.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Cheltuielile de marketing digital, sub lupa fiscului: companiile trebuie sa justifice colaborarile cu influencerii
- Platformele cripto fara autorizatie MiCA nu vor mai putea opera in Romania de la 1 iulie 2026
- Legea 239/2025 inaspreste conditiile pentru plata dividendelor si restituirea imprumuturilor catre actionari
- Foundever isi dubleaza spatiul de birouri din Bucuresti la 3.500 mp in cladirea Campus 6.3
- UE pregateste noi reguli pentru mobilitatea fortei de munca: companiile au timp limitat de adaptare
- AFI Europe cumpara sase centre comerciale MAS din Romania, intr-o tranzactie de peste 280 de milioane de euro
- Romania si dubla provocare a securitatii: investitii in aparare si rezilienta cibernetica
- Hankook raporteaza pentru Q1 2026 vanzari de aproximativ 3 miliarde EUR si un profit operational de aproximativ 295 mil EUR
- Studiu Deloitte: economia mondiala pierde anual peste 25 de trilioane de euro, aproape o treime din PIB-ul global, din cauza utilizarii ineficiente a resurselor
- Colliers a consiliat AFI Europe in achizitia unui portofoliu de sase centre comerciale regionale din Romania de la MAS, in cea mai mare tranzactie de retail din istoria pietei locale
- Romania contrazice tendinta europeana: investitiile straine directe au crescut cu 16% in 2025
- Piata de birouri din Bucuresti a crescut in primul trimestru din 2026, dar ramane sub nivelurile pre-pandemie
- Economia Romaniei ramane in recesiune tehnica
- Opinie Deloitte: Conformarea la noile reguli de combatere a spalarii banilor - termene limita, pasi necesari si noi entitati vizate
- Titlurile de stat Fidelis revin în mai: randamente de 7,5% în lei și 6,25% în euro, sub nivelurile anterioare